Retrospectiva săptămânii 21.01-27.01.2018
În aşteptarea unui nou Guvern la Bucureşti/ Justiţia română în vizorul Comisiei Europene/ România şi preşedinţia Uniunii Europene/ 24 ianuarie - Mica Unire
Roxana Vasile, 27.01.2018, 07:00
În aşteptarea unui nou Guvern la Bucureşti
Săptămâna care se încheie a fost marcată de discuţii intense privind componenţa noului Guvern de coaliţie PSD-ALDE, care va fi condus de social-democrata Viorica Dăncilă – prima femeie-premier din istoria României. În paralel, PSD a decis să actualizeze programul de guvernare cu care a câştigat alegerile legislative, fără a interveni, însă, major asupra măsurilor prevăzute în document. Preşedintele formaţiunii, Liviu Dragnea: Noi păstrăm cu tărie obiectivele asumate, şi în campania electorală, şi în programul de guvernare, adoptat în ianuarie în Parlament şi readoptat, cu mici modificări, în vară, şi anume să ne încadrăm în indicatorii macroeconomici importanţi, aşa cum ne-am încadrat şi în 2017, împotriva tuturor previziunilor mincinoase. În ceea ce priveşte obiectivul nostru major – mai mulţi bani în buzunarele românilor – rămâne, şi anume creşterile de pensii şi de salarii anunţate, adoptate îşi vor urma cursul, exact aşa cum am stabilit; ba, în anumite situaţii, poate chiar mai bine. Noul Guvern condus de Viorica Dăncilă ar urma să primească votul de învestitură în Parlament săptămâna care vine. PNL şi USR, în opoziţie, au anunţat răspicat că nu vor vota pentru, liberalii susţinând, în egală măsură, că alegerea premierului nu este cea mai potrivită. Amintim că, în decembrie 2016, PSD câştiga categoric alegerile parlamentare şi, alături de ALDE, prelua puterea. Vara trecută, partidul a marcat o premieră în politica românească post-comunistă: şi-a răsturnat, prin moţiune de cenzură, propriul Guvern, condus de Sorin Grindeanu. Luna aceasta, conducerea social-democrată şi-a retras sprijinul politic şi pentru următorul premier – Mihai Tudose – şi a desemnat-o în locul său pe eurodeputata Vorica Dăncilă.
Justiţia română în vizorul Comisiei Europene
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi prim-vicepreşedintele Frans Timmermans au trimis, miercuri, Parlamentului român o declaraţie comună, prin care îi cer să regândească modificările din Justiţie dorite de coaliţia la putere PSD-ALDE. Independenţa sistemului judiciar şi capacitatea sa de a combate în mod eficient corupţia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene – se arată în declaraţie. În document se precizează că Executivul de la Bruxelles va analiza în detaliu modificările aduse legilor Justiţiei, Codurilor penale şi legilor privind conflictul de interese, pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenţei sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei. Reacţia Bucureştiului nu a întârziat să apară! Preşedinţii celor două Camere ale Legislativului au respins criticile Comisiei Europene.
Într-o scrisoare de răspuns, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, susţin că oficialităţile europene au fost informate incorect despre reforma legilor Justiţiei: elaborarea şi examinarea textelor de lege s-au făcut cu respectarea exigenţelor constituţionale şi a standardelor Comisiei de la Veneţia. În plus, în viziunea celor doi, reformarea sistemului judiciar românesc se face tocmai pentru ca acesta să funcţioneze în conformitate cu recomandările Bruxelles-ului. Că actualul sistem judiciar românesc nu funcţionează ca la carte o atestă raportul CEDO pe 2017, prezentat, joi, la Strasbourg. România este ţara cea mai reclamată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, depăşind Rusia, Turcia şi Ucraina. Statul român a fost găsit vinovat de încălcarea dreptului la un proces echitabil, de durata prea lungă a procedurii judiciare sau de violarea dreptului la proprietate. Cea mai mare parte din cele 9.900 de cazuri privind încălcarea drepturilor omului intentate Statului român sunt ale unor deţinuţi ce reclamă condiţiile de detenţie.
România şi preşedinţia Uniunii Europene
România se pregăteşte pentru preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2019, timp de şase luni. Aproape două mii de funcţionari români lucrează deja sau urmează să îşi desfăşoare activitatea la Bruxelles şi sunt organizate cursuri pentru formarea nu doar a lor, ci şi a demnitarilor. Autorităţile îşi propun ca preşedinţia românească să fie una transparentă, iar în acest scop au lansat consultări publice, inclusiv pentru stabilirea priorităţilor. Potrivit ministrului Afacerilor Europene, Victor Negrescu, România trebuie să dea dovadă de profesionalism în exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii, dar şi să profite de acest moment pentru a-şi îmbunătăţi imaginea şi a-şi consolida poziţia în plan european.
24 ianuarie – Mica Unire
În România au fost marcaţi, pe 24 ianuarie, 159 de ani de la Unirea Principatelor Române, cunoscută şi drept Mica Unire. În 1859, Adunările Elective din Moldova şi Muntenia şi-au ales acelaşi domnitor, pe Alexandru Ioan Cuza, moment urmat de un amplu proces de modernizare a noului stat creat. Marea Unire avea să se producă 59 de ani mai târziu, pe 1 decembrie 1918, când toate provinciile istorice româneşti au trecut sub autoritatea Bucureştiului. Programul manifestărilor dedicate Unirii din 1859 a inclus ceremonii militare şi religioase, depuneri de coroane de flori sau spectacole stradale. Preşedintele Klaus Iohannis a participat la o sesiune de comunicări ştiinţifice – ‘Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918’ – organizată de Academia Română.
