Retrospectiva săptămânii 12.11.2017 – 18.11.2017

Sumar: Rectificare bugetară pozitivă pe fondul unei creşteri economice record / Moţiune de cenzură la adresa Guvernului PSD-ALDE / Un nou raport al Mecanismului de Cooperare şi Verificare / Rachete Patriot în România

Roxana Vasile, 18.11.2017, 07:00

Rectificare
bugetară pozitivă pe fondul unei creşteri
economice record

Guvernul de la Bucureşti a
aprobat, săptămâna aceasta, a doua
rectificare bugetară din acest an: este una pozitivă şi se încadrează în
deficitul bugetar de cel mult 3% din Produsul Intern Brut, impus de normele
europene. Bani în plus vor primi ministerele Muncii, de Interne, Sănătăţii,
Justiţiei, Transporturilor şi Educaţiei. Diminuări de fonduri vor fi făcute la
ministerul pentru IMM-uri, la Cultură, Mediu, Dezvoltare Regională, Fonduri
Europene şi la Finanţe Publice. A doua rectificare bugetară din 2017 coincide
cu veştile bune din partea Eurostat sau ale Institutului Naţional de Statistică
privind creşterea economică a României, veşti care confortează Guvernul de
coaliţie PSD-ALDE. Ele l-au făcut pe premierul Mihai Tudose să exclame: O veste foarte bună pe care o ştiţi sau proastă pentru cei care ne
doreau sfârşitul tragic în chinuri: 8,8 – creştere economică pe trimestrul III
faţă de trimestrul III al anului trecut, ceea ce ne face optimişti pentru chiar
un spre 6 creştere totală pe anul 2017. Nu numai că nu am murit, cum ne doreau
unii, ci, dimpotrivă, suntem de invidiat, pe locul 3 în lume. Unii analişti nu sunt,
însă, convinşi că ritmul se va menţine. Aurelian Dochia este unul dintre ei: Este puţin probabil ca ritmul de creştere să se poată menţine la
nivelul ăsta şi atunci, în 2018, fără îndoială că unele din aspectele care acum
par neîngrijorătoare s-ar putea să îşi schimbe poziţia şi una din îngrijorările
principale mi se pare că este legată de deficitul bugetar. Trebuie să ţinem
seama şi de faptul că avem indicatori cum este rata dobânzii, care a început să
crească foarte rapid, iar inflaţia este deja peste nivelurile la care se
aştepta şi Banca Naţională. Asta determină şi unele presiuni pe cursul de
schimb care îi îngrijorează pe mulţi. Aproape zilnic, de cel puţin o săptămână, moneda naţională românească,
leul, înregistrează un minim istoric în raport cu euro.

Moţiune
de cenzură la adresa Guvernului PSD-ALDE

Partidul Naţional Liberal este decis să dea jos
Guvernul de la Bucureşti prin moţiune de cenzură. A umplut paharul nemulţumirilor recenta
modificare, prin ordonanţă de urgenţă, a Codului fiscal: este vorba, între
altele, de trecerea plăţii tuturor contribuţiilor sociale în sarcina
angajaţilor şi de reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%. Contestate de
patronate, sindicate şi o parte a societăţii civile, măsurile sunt aprig
criticate de opoziţia parlamentară de dreapta al cărei vârf de lance sunt
liberalii. Pentru a avea succes, ei
trebuie să convingă cât mai mulţi parlamentari, inclusiv ai puterii, să se
pronunţe în favoarea moţiunii de cenzură. De aceea, pe lângă negocierile
fireşti cu partidele din opoziţie, fiecare parlamentar liberal a încercat,
zilele acestea, să convingă un coleg din coaliţia de guvernare să susţină
demersul. Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a precizat: Subiectul nu a fost abordat în sensul înlocuirii lui Mihai Tudose cu
altcineva şi dărâmării Guvernului doar de dragul de a-l dărâma. Am discutat
despre ce urmează să se întâmple în România în momentul în care acest Guvern
pleacă acasă, pentru că, dacă vrem să stopăm lipsa de predictibilitate,
scăderea puterii de cumpărare, destabilizarea instituţiilor din România, acest
guvern trebuie să plece acasă. PNL a anunţat că va organiza, totodată,campanii de informare a cetăţenilor la nivel
naţional, mitinguri în Bucureşti şi în ţară. A sesizat, de asemenea, Avocatul
Poporului, în vederea contestării la Curtea Constituţională a reformei fiscale
promovate de Executiv.

Un
nou raport al Mecanismului de Cooperare şi Verificare

Comisia Europeană a publicat, miercuri, un nou
raport în
cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei şi luptei
împotriva corupţiei (MCV). În document se afirmă că ritmul global al reformelor din România a
stagnat în 2017, iar provocările la adresa independenţei sistemului judiciar
reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare. Pe de altă parte, s-au făcut unele
progrese în domenii precum verificarea conflictelor de interese din domeniul
achiziţiilor publice. Pentru că evidenţiază progrese, ministrul Justiţiei, Tudorel
Toader, consideră că România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării MCV anul
următor. Nu de aceeaşi părere este preşedintele ţării, Klaus Iohannis, care, de
la Göteborg, din Suedia, unde a mers pentru un summit european, a calificat
drept ‘cel puţin nepotrivit’ optimismul reprezentanţilor coaliţiei de
guvernare. Şeful statului crede că raportul MCV al Comisiei Europene reprezintă
un serios semnal de alarmă şi a atras atenţia că întregul efort făcut de
România pentru întărirea reformelor în domeniul justiţiei şi combaterea
corupţiei poate fi periclitat de acţiunile unor politicieni care refuză să
accepte că datoria lor este să lucreze în slujba cetăţenilor şi nu a unor
interese partizane sau de grup.

Rachete
Patriot în România

Proiectul de lege privind cumpărarea, de la
Statele Unite ale Americii, de rachete sol-aer Patriot a intrat, luni, în
dezbaterea Parlamentului de la Bucureşti. Documentul prevede achiziţionarea a
şapte sisteme de apărare antirachetă, din care patru vor fi destinate înzestrării
Statului Major al Forţelor Aeriene şi trei înzestrării Statului Major al
Forţelor Terestre. Contractul este de aproximativ 3,9 miliarde de dolari, fără
TVA. Primul sistem, în valoare de 764 de milioane de dolari, urmează să fie
contractat până la sfârşitul acestui an şi, aşa cum speră ministrul Apărării,
Mihai Fifor, va deveni operaţional în 2019. Dezbătut anterior şi de Guvern,
proiectul de lege stipulează că, pentru România, realizarea capacităţii de
apărare aeriană cu baza la sol este de interes esenţial, întrucât asigură
întărirea securităţii naţionale şi regionale şi contribuie semnificativ la
consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite.