Retrospectiva săptămânii 17.09 – 23.09.2017

Sumar: Fenomene meteo extreme în România - prevenţie şi măsuri / Preşedintele român Klaus Iohannis la sesiunea Adunării Generale a ONU / Reacţii la Bucureşti / Vizită la Washington a ministrului român al apărării, Mihai Fifor

România Internațional, 23.09.2017, 07:00

Fenomene meteo extreme în România – prevenţie şi măsuri

Executivul de la Bucureşti a decis, joi, să acorde un ajutor de 36 de milioane de lei (circa 8 milioane de euro) pentru înlăturarea pagubelor produse de furtunile violente în judeţe din vestul, nordul şi centrul ţării. Banii vor fi folosiţi pentru repararea şcolilor, spitalelor, posturilor de poliţiei, bisericilor şi altor unităţi de interes public. Duminica trecută, o vijelie de numai 15 minute a lăsat în urmă 8 morţi şi circa 140 de răniţi, sute de copaci şi stâlpi de iluminat public doborâţi, acoperişuri şi panouri stradale smulse, maşini avariate. Alimentarea cu apă potabilă şi energie electrică a fost, local, întreruptă. Temporar, au fost blocate drumuri. Reţeaua feroviară din zonă a fost grav perturbată.. După furtunile de duminică, premierul Mihai Tudose a anunţat că a venit timpul ca şi România să aibă un sistem modern de avertizare a populaţiei în caz de dezastre, similar cu cele din alte state europene. Câteva zile mai târziu, vemea rea a revenit şi a lovit Capitala şi alte 38 de localităţi. Bilanţul – 3 morţi, zeci de acoperişuri afectate de vântul puternic, circulaţia rutieră blocată temporar din cauza unor copaci căzuţi pe carosabil.

Preşedintele român Klaus Iohannis la sesiunea Adunării Generale a ONU

Agendă plină a preşedintelui român Klaus Iohannis în cadrul vizitei de 6 zile în SUA, prilejuită de participarea sa la sesiunea Adunării Generale a ONU. În discursul susţinut în plenul Adunării, la New York, şeful statului român a subliniat că este nevoie de întărirea şi creşterea eficienţei ONU, care să se adapteze provocărilor actuale. România – a spus el – salută reforma mecanismelor ONU de luptă împotriva terorismului şi demersurile acesteia de a face din combaterea terorismului un element-cheie al agendei sale de prevenţie. Iohannis a pledat pentru necesitatea înfiinţării unei curţi internaţionale împotriva terorismului. Şeful statului a mai participat la reuniuni la nivel înalt organizate de România împreună cu alte ţări şi la o serie de întrevederi bilaterale cu secretarul general al ONU, cu preşedintele Adunării Generale, precum şi cu omologi din alte state. Joi, Klaus Iohannis, s-a întâlnit cu românii din Philadelphia, pe care i-a rugat să contribuie în continuare la bunăstarea relaţiei dintre România şi SUA. El le-a spus acestora că Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA a căptătat o nouă dimensiune, după vizita pe care şeful statului a făcut-o la Washington, în acest an. Iohannis a precizat că preşedintele american, Donald Trump apreciază foarte mult comunitatea de români din Statele Unite. Tot joi, şeful statului român a anunţat căşi-a contramandat vizita în Ucraina vecină programată la începutul lui octombrie, şiîntalnirea cu preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Andrii Parubii, care urma să aibă loc la sfârşitul lunii, la Bucureşti.Deciziile şefului statului vin după ce Legislativul de la Kiev a adoptat o Lege a educaţiei care limitează dreptul la învăţare în limba maternă pentru cei 400 de mii de etnici români din această ţară.

Reacţii la Bucureşti

Miercuri, Senatul şi Camera Deputaţilor de la Bucuresti au adoptat, într-o şedinţă comună, o declaraţie referitoare la noua lege a învăţământului din Ucraina, despre care afirmă ca limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentruminorităţile naţionale, inclusiv a etnicilor români. Parlamentul de la Bucureşti solicită Kievului reexaminarea acestei legi care, pentru a intra în vigoare, mai trebuie doar promulgată de preşedintele Petro Poroşenko. Legislativul român mai cere asigurarea unei protecţii adecvate a identităţii lingvistice, culturale şi religioase pentru cei aproape jumătate de milion de etnici români din ţara vecină, Parlamentul a votat şi componenţa unei delegaţii care va merge în Ucraina pentru a susţine cauza minorităţii româneşti. Totodată, delegaţia României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va cere acestui for organizarea, în octombrie, a unei dezbateri care să se finalizeze cu adoptarea unei rezoluţii privind monitorizarea Ucrainei în privinţa respectării drepturilor minorităţilor.

Vizită la Washington a ministrului român al apărării, Mihai Fifor

Ministrul român al Apărării, Mihai Fifor a facut în această sâptămână o vizită de lucru la Washington. In cadrul întrevederilor cu oficiali americani, ministrul Fifor a reafirmat că Bucureştiul rămâne un partener solid, predictibil şi de încredere, menţinându-şi angajamentul de a contribui la securitatea şi stabilitatea regională. El a prezentat priorităţile guvernamentale în domeniul apărării, în contextul alocării bugetare de două procente din PIB. Pe agenda discuţiilor s-au mai aflat consolidarea parteneriatului strategic România-SUA şi cooperarea bilaterala în domeniul militar. Ministrul român s-a întâlnit şi reprezentanţi ai companiilor din industria americană de apărare. Fifor a evidenţiat angajamentul ferm al Bucureştiului de accelerare a procesului de modernizare a Forţelor Armate Române şi a amintit că Parlamentul de la Bucureşti a declanşat deja o serie de programe de înzestrare, între care şi cele de achiziţionare a rachetelor Patriot şi a sistemelor Himars.

Respingerea moţiunii simple pe educaţie

Moţiunea simpla prin care se cerea demisia ministrului Educaţiei, Liviu Pop, a fost respinsa, luni, în plenul Senatului de la Bucureşti. Intitulata O Românie fără educaţie de calitate este o Românie săracă, moţiunea a fost depusă de principalele formaţiuni de opoziţie, PNL şi USR. Semnatarii i-au reproşat ministrului Pop că anul şcolar 2017-2018 a început fără manualele de clasa a V-a şi fără autorizaţii de funcţionare pentru majoritatea şcolilor şi susţin că rata abandonului şcolar a ajuns la un nivel record. Liviu Pop a afirmat in plenul Senatului că a întocmit un raport privind realităţile din sistemul de învăţământ românesc, aşa cum cereau de altfel iniţatorii moţiunii.