Retrospectiva săptămânii 30.04-06.05.2017

Decizie a CCR privind persoanele condamnate şi ocuparea funcţiilor din guvern şi ministere/Proiect legea gratierii/ Sorin Grindeanu în Israel/Pregătiri pentru preşedinţia română a Consiliului UE/Românii, fără vize în Canada.

Corina Cristea, 06.05.2017, 10:00

Decizie a CCR privind persoanele condamnate şi ocuparea funcţiilor
din guvern şi ministere

Curtea
Constituţională a României (CCR) a respins, joi, ca inadmisibilă, sesizarea
Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor
condamnate să fie membri ai Guvernului. Curtea a
constatat că, în esenţă, motivele invocate în sesizare, depusă la începutul
anului, constituie atât probleme de aplicare şi interpretare a legii de către
autorităţile publice competente, cât şi aspecte de legiferare ce intră în
competenţa Parlamentului. Legea 90 din 2001, referitoare la organizarea şi funcţionarea Guvernului
şi a ministerelor, prevede că pot fi membri ai Executivului doar persoanele
care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de
incompatibilitate. CCR a fost sesizata după ce, în baza acestei legi,
preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul PSD, Liviu Dragnea, nu a putut fi
desemnat în funcţia de premier, chiar dacă
formaţiunea pe care o conduce a câştigat alegerile din decembrie 2016. Dragnea
este condamnat la doi ani de închisoare cu
suspendare în dosarul fraudării votului la referendumul din 2012 de demitere a
preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Liviu Dragnea a declarat, însă, că
decizia Curţii nu-i influenţează cariera politică.

Proiectul guvernamental al
legii graţierii

Comisia juridică
din Senatul României a revenit, joi,
asupra votului dat cu o zi înainte şi a respins toate amendamentele la proiectul
guvernamental al legii graţierii prin care unele fapte de
corupţie ar fi putut intra sub incidenţa acestei legi. Potrivit amendamentelor adoptate miercuri, darea şi luarea
de mită şi traficul de influenţă se numărau printre faptele ce ar fi fost
graţiate sub rezerva achitării prejudiciului. Sute de oameni au protestat, la
Bucureşti, în faţa Guvernului, dar şi în alte mari oraşe ale României, faţă de
aceste amendamente. Manifestanţii au scandat împotriva clasei politice, acuzând
corupţia acesteia. Guvernul, cel care a iniţiat proiectul legii graţierii,
precum şi preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea, s-au declarat
împotriva graţierii faptelor de corupţie. Dragnea a anunţat că proiectul legii graţierii,
care în forma finală nu va cuprinde graţierea faptelor de corupţie, va fi
tranşat în cadrul unui Comitet Executiv Naţional al PSD.Legea graţerii este văzută de iniţiatori ca o posibilă
soluţie la supraaglomerarea din penitenciare. CEDO a cerut autorităţilor de la
Bucureşti să pună la punct un plan de măsuri în vederea ameliorării condiţiilor
din închisori.

Vizita premierului Sorin Grindeanu în Israel

Premierul Sorin
Grindeanu a declarat, joi, la Ierusalim, într-o conferinţă de presă comună cu
omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, că România rămâne fermă în
sustinerea luptei împotriva terorismului. El
a apreciat căatacurile teroriste din Europa sunt alarmante şi a amintit că printre
victimele acestora s-au numărat şi cetăţeni români. Pe de alta parte, in
contextul în care cele două state au relaţii dipomatice de aproape 70 de ani,
premierul Grindeanu a spus că Israelul este cel mai apropiat aliat şi partener
al României din regiune La rândul său, Netanyahu a subliniat că vizita
omologului său este o continuare a marii prietenii dintre cele două state. Cu ocazia vizitei, au fost
semnate două documente bilaterale: o declaraţie de intenţie privind reducerea
tarifelor internaţionale de roaming şi o declaraţie comună privind cooperarea
în domenii precum transportul de energie electrică şi gaze naturale, cercetare,
dezvoltare şi inovare, tehnologii înalte şi investiţii. Agenda oficialului
român a mai inclus discuţii cu preşedintele Reuven Rivlin şi o vizită la
Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului Yad Vashem, din Ierusalim. În
Israel, premierul român a reiterat, pe de altă
parte, angajamentul Executivului de la Bucureşti pentru înfiinţarea unui Muzeu
de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului.

Pregătiri pentru preşedinţia română a
Consiliului UE, din 2019

Ministerul de Externe de la Bucureşti a
organizat, în această săptămână, o conferinţă privind preşedinţia română a
Consiliului Uniunii Europene, din primul semestru al anului 2019. România are şansa de a aduce un suflu
nou, dinamic, care să contribuie la renaşterea proiectului european în perioada
exercitării mandatului său la Preşedinţia Consiliului UE, a afirmat premierul
Sorin Grindeanu în mesajul transmis participanţilor la conferinţă. Şeful
diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu a anunţat că în perioada în care va deţine
preşedinţia Consiliului UE, Bucureştiul va acţiona pentru accelerarea
integrării statelor din Balcani şi va organiza un summit pe tema
Parteneriatului estic. Ministrul afacerilor europene, Ana Birchall, a precizat
că preşedinţia UE este un proiect naţional pentru România şi că, deşi va avea
mandatul într-o perioadă complicată, provocarea poate fi transformată în
oportunitate.

Românii, fără vize în Canada

De la 1 mai 2017, cetăţenii români şi bulgari care au avut în
ultimii zece ani viză pentru Canada sau au în prezent viză pentru SUA pot
călători în Canada doar completând un formular pentru autorizaţie de călătorie.
Acest lucru a devenit posibil în urma aprobării de către Parlamentul European,
în februarie, la Strasbourg, a acordului de liber schimb cu Canada – CETA.
Aceasta este prima etapă a liberalizării vizelor pentru români şi bulgari.
Potrivit acordului încheiat de Executivul de la Bucureşti cu Guvernul Canadei,
de la 1 decembrie 2017 va fi eliminat
total regimul de vize, pentru toţi cetăţenii români.