Retrospectiva săptămânii 20-26.11.2016
Executivul român aprobă o nouă rectificare bugetară/ Foşti miniştri şi foşti directori ai celebrei companii Microsoft România, anchetaţi de DNA/ Prognoză economică îmbunătăţită a Bancii Mondiale privind economia românească
Mihai Pelin, 26.11.2016, 07:01
Executivul
român aprobă o nouă rectificare
bugetară.
Guvernul a adoptat cea de-a doua
rectificare bugetară din acest an. Potrivit ministrului de Finanţe, Anca Dragu,
aceasta este una pozitiva şi reflectă modul eficient în care au
fost gestionaţi banii publici, dar şi creşterea economică. Rectificarea a vizat, în
principal, sănătatea, investiţiile, plăţile directe în agricultură şi
susţinerea unor proiecte şi politici în domeniul educaţiei şi asistenţei
sociale, finanţate prin administraţia publică locală. Rectificarea a avut în
vedere redistribuirea unor fonduri care nu mai pot fi cheltuite până la
sfârşitul anului 2016, pentru asigurarea finanţării unor programe în derulare.
În plus, s-a urmărit păstrarea echilibrului macroeconomic şi a ţintei de
deficit bugetar sub 3% din PIB.
Foşti miniştri şi foşti
directori ai celebrei companii Microsoft România,
anchetaţi de DNA.
Trei foşti miniştri sunt
urmariţi penal în aşa numitul dosar Microsoft 2. Cu un prejudiciu de 67 de
milioane de dolari, acesta vizează închirierea de licenţe pentru şcoli începând
cu 2004. Dan Nica, fost ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei
informaţiei (2000-2004), Silvia Adriana Ţicău, pe rând, secretar de stat şi
ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei (2003-2004) şi Alexandru
Athanasiu, ministru al educaţiei şi cercetării (2003-2005), sunt anchetaţi
pentru abuz în serviciu. Toţi trei sunt acuzaţi în legătură cu iniţierea,
aprobarea sau susţinerea unor proiecte de hotărâri de guvern prin care s-a
aprobat încheierea cu firma Fujitsu Siemens, deţinută de omul de afaceri
Claudiu Florică, a contractului de închiriere de licenţe Microsoft, fără a
exista un necesar fundamentat. În acelaşi dosar, sunt anchetaţi şi doi foşti directori ai
Companiei Microsoft România, precum şi Claudiu Florică. Potrivit procurorilor, Fujitsu
Siemens a cumpărat închirierea licenţelelor de la Microsoft şi a vândut-o apoi
Guvernului, la preţ supraevaluat. Diferenţa de preţ a fost împărţirtă între cei
implicaţi în această afacere extrem de profitabilă. Tot în acest caz, DNA a
solicitat începerea urmăririi penale şi în cazul deputatului Eugen Bejinariu,
fost secretar general al Guvernului în perioada 2003-2004, actual parlamentar,
pe care îl acuză de abuz în
serviciu în formă continuată.
Prognoză economică
îmbunătăţită a Bancii Mondiale privind economia românească.
Banca Mondială
şi-a îmbunătățit estimările privind avansul economiei româneşti în 2016, până
la 5,1%, de la 4% cât estima în luna iunie. Instituţia financiară atrage, însă,
atenţia că saltul înregistrat de economia românească în acest an va fi urmat în
2017 de o încetinire a creşterii la 3,8%, pentru ca în 2018 avansul să se
reducă la 3,4%. Deficitul bugetului consolidat ar urma să se adâncească,
apropiindu-se de 3% din PIB atât în 2016 cât şi în 2017, de la 1,5% din PIB în
2015, ceea ce va duce la o mărire a datoriei publice. Guvernul Romaniei va
trebui să ţină sub control presiunile actuale pe cheltuieli şi să
îmbunătăţească eficienţa colectării taxelor pentru a evita intrarea în
procedura de deficit excesiv. Şi FMI a estimat recent că România va înregistra
în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5%, urmată de
Irlanda (4,9%). La începutul lunii noiembrie, Comisia Europeană a revizuit în
creştere cu un punct procentual, la 5,2%, estimările referitoare la creşterea
economiei româneşti în acest an.
Şeful diplomaţiei române în
vizită oficială în Italia.
Ministrul român
de Externe, Lazăr Comănescu, a discutat, la Roma, cu omologul italian Paolo
Gentiloni despre relaţiile bilaterale, dar şi despre viitorul Europei după Brexit, migraţie, situaţia din
Republica Moldova după alegerile prezidenţiale sau relaţiile cu Federaţia Rusă.Cei doi
demnitari au evidenţiat relaţia privilegiată dintre România şi Italia, bazată
pe un Parteneriat strategic consolidat, precum şi necesitatea unei cooperări
aprofundate care să contribuie la consolidarea, în continuare, a proiectului
european. Atât Lazăr Comănescu, cât şi Paolo Gentiloni au vorbit despre
comunitatea românească din Italia, foarte bine integrată, şi despre cea
italiană de afaceri, deosebit de activă, din România.Peste 25.000 de firme italiene sunt prezente în România, a
precizat Paolo Gentiloni.
Legea industriei naţionale de apărare promulgată în România.
Preşedintele
României, Klaus Iohannis, a promulgat Legea privind industria naţională de
apărare. Actul normativ fusese adoptat, luna trecută, de Senat, în calitate de
cameră decizională. Legea reglementează organizarea sectorului pe domenii de
activitate strategice, restructurarea şi regruparea de capacităţi, stimularea
investiţiilor, creşterea competitivităţii şi diversificarea produselor
specifice domeniului, precum şi participarea la activităţile industriei
europene de apărare. Cheltuielile de apărare ale României au crescut cu
jumătate de miliard de dolari în 2016 prin comparaţie cu 2009. Cu 1,48 % din
PIB alocat Apărării, România se situează pe locul al treilea în topul
cheltuielilor destinate echipării forţelor militare dintre statele membre NATO.
În urma consultărilor politice, Klaus Iohannis a obţinut un acord în virtutea căruia
Apărării i se va aloca din 2017 minim 2% din PIB. În prezent, numai
cinci ţări membre UE respectă acest obiectiv NATO.