Retrospectiva săptămânii 31.07 – 06.08
Sumar: Moartea Reginei Ana/ Măsuri sociale pentru bugetarii români/ Transportatori români nemulţumiţi/ Dispecerat unic pentru ambulanţă, pompieri şi SMURD/ A 31-a ediţie a Jocurilor Olimpice, la Rio de Janeiro, în Brazilia
Roxana Vasile, 06.08.2016, 23:06
Moartea Reginei Ana
1 august 2016 va rămâne o zi tristă
în istoria îndelung zbuciumată a poporului, dar şi a Casei Regale din România!
Ana, soţia Regelui Mihai I, s-a stins din viaţă într-un spital din Elveţia, la vârsta de
92 de ani. Dacă în 1948 societatea românească nu ar fi trăit tragedia
sovietizării, căsătoria sa cu suveranul român ar fi avut loc la Bucureşti şi ar
fi fost celebrată cu bucurie de întreaga naţiune. Abdicarea forţată a Regelui
şi exilul ulterior au făcut, însă, ca nunta să aibă loc în Grecia. Din cei
aproape 70 de ani de căsnicie a celor doi, peste 40 au fost petrecuţi departe
de ţară. În România, familia regală a revenit – nu fără turbulenţe – după
Revoluţia anticomunistă din 1989. Cu precizări, istoricul Adrian Niculescu: Rolul Reginei Ana a fost acela de a fi soţia unui rege în exil, de a-i
împărtăşi soarta, în primul rând, de a-i crea o familie. A avut un rol
instituţional, dar a fost o persoană care a avut o înrâurire fundamentală de
susţinere morală a Regelui Mihai. Marţi, 9 august,
trupul neînsufleţit al Reginei Ana va fi repatriat din Elveţia. Va rămâne
pentru totdeauna la Mânăstirea Curtea de Argeş, necropolă a capetelor
încoronate ale ţării, Regina urmând să fie înmormântată acolo sâmbătă, 13
august. În ziua
funeraliilor, în România va fi doliu naţional. Românii deplâng trecerea în
nefiinţă a Reginei Ana, cea mai longevivă soţie de suveran din istoria
României. A fost unul dintre cele mai importante simboluri de înţelepciune,
demnitate şi reper de conduită – a afirmat preşedintele Klaus Iohannis. Iar
premierul Dacian Cioloş spune că Regina rămâne un simbol al nobleţii,
discreţiei şi demnităţii. Mesaje de condoleanţe au transmis şi Patriarhul
Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, lideri ai clasei politice sau ai vieţii
publice.
Măsuri sociale pentru
bugetarii români
Salariile a peste 650 de mii de bugetari români au crescut, din prima
zi a acestei luni, cu 10%, potrivit unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului,
care vizează eliminarea inechităţilor din sistem. Vor primi bani mai mulţi
angajaţii din sănătate, profesorii, funcţionarii din ministere şi din Apărare.
Cuantumul salariilor diferă în funcţie de specializare, grad şi vechime şi este
completat de diferite sporuri. Tot de la 1 august au intrat în plată noile
indemnizaţii neplafonate pentru creşterea copilului. Limita minimă este de
1.063 de lei (echivalentul a aproximativ 250 de euro), iar cea maximă a fost
eliminată. Pot beneficia de această indemnizaţie părinţii care stau acasă cu
bebeluşul, cu condiţia să fi avut venituri impozabile timp de minimum 12 luni
în ultimii doi ani. Ei vor primi 85% din media veniturilor nete realizate în
aceste 12 luni.
Transportatori români nemulţumiţi
Transportatorii români ameninţă cu proteste
la nivel naţional la jumătatea lunii viitoare, dacă nu se rezolvă problema
creşterii tarifelor la poliţele RCA. Ei au solicitat, săptămâna aceasta,
Guvernului să îngheţe preţurile acestor poliţe la valorile din vara anului
trecut. Constantin Isac, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a
Transportatorilor Rutieri, explică: Au fost promisiuni, au trecut lunile. Ce
constatăm? Faţă de luna iunie a anului trecut, creşterea medie a fost de 80%,
iar vârfurile s-au dus între 300-400 şi chiar 500%. La un TIR, aşa cum cunoaşte
toată lumea, în urmă cu 12-15 luni, plăteam poliţa RCA cu 4.000-4.500 de lei -
1.000 de euro. Acum, ofertele de la asiguratori şi poliţele sunt cumpărate la
preţ de 5.000 de euro pe poliţă. Diferenţa trebuie să o transferăm în tarif.
Tarifele în acest moment nu suportă această creştere. Nesuportând această
creştere, transportatorii români sunt scoşi din piaţă. O nouă rundă de
negocieri este programată la Guvern peste două săptămâni.
Dispecerat unic pentru ambulanţă, pompieri şi SMURD
Şeful Departamentului pentru
Situaţii de Urgenţă din România, doctorul Raed Arafat, a anunţat, joi, că se
lucrează la construirea unui dispecerat unic pentru Ambulanţă, pompieri şi
serviciul de salvare de urgenţă SMURD, dar şi la crearea unui ‘registru’ al
ONG-urilor care ar putea oferi asistenţă în cazul unui incident cu victime
multiple. Totodată, Raed Arafat a amintit că proprietarii construcţiilor şi
amenajărilor fără autorizaţie de securitate la incendiu sunt obligaţi să intre
în legalitate până cel târziu pe 31 decembrie 2016. Până atunci răspunderea le
revine exclusiv beneficiarilor investiţiilor. De la 1 ianuarie 2017
sancţiuniile pentru funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu vor
fi cuprinse între 20.000 şi 50.000 de lei (echivalentul a 4.500 până la 11 mii
de euro). Măsurile se impun după incendiul din toamna trecută, dintr-un club
bucureştean, soldat cu zeci de morţi.
Unităţile de transfuzii sanguine sub lupa Ministerului sănătăţii
Ministerul Sănătăţii de la Bucureşti a
identificat, la nivelul ţării, 142 de unităţi de transfuzii sanguine
neautorizate, majoritatea chiar în spitalele din sistemul public. Potrivit unui
comunicat, în următoarea perioadă vor fi investigate cauzele şi vor fi
stabilite planuri de rezolvare a problemelor. Dacă până la 1 noiembrie situaţia
se menţine, unităţile respective nu vor mai primi sânge şi produse sanguine de
la Institutul Naţional de hematologie. Recent, o femeie a murit şi o alta s-a
aflat în stare gravă din cauza unor transfuzii greşite efectuate în astfel de
unităţi.
A 31-a ediţie a Jocurilor Olimpice, la Rio de Janeiro, în Brazilia
Peste 100 de sportivi reprezintă
România, în perioada 5-21 august, la a 31-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară
de la Rio de Janeiro – primul oraş sud-american care găzduieşte un astfel de
eveniment. În total, 10.000 de sportivi din peste 200 ţări se vor
lupta pentru medaliile puse în joc. Pentru întâia dată în istorie Kosovo şi
Sudanul de Sud participă la întrecerile olimpice. Şi tot în premieră, o echipă
a refugiaţilor concurează sub steagul olimpic. Jocurile de vară nu sunt lipsite
de probleme şi controverse atât la nivel naţional în Brazilia, cât şi la nivel
mondial. Ţara sud-americană se confruntă cu mari probleme de ordin politic,
financiar şi economic. Totodată, Jocurile Olimpice pornesc la drum după cel mai
mare scandal de dopaj din istorie. O altă chestiune sensibilă a acestei ediţii este
virusul Zika.