Evenimentele interne ale anului 2015
Evenimentul anului 2015, în România, este incendiul devastator din clubul bucureştean Colectiv, soldat cu peste 60 de morţi.
Roxana Vasile, 02.01.2016, 10:23
Evenimentul anului
2015, în România, este incendiul devastator din clubul bucureştean Colectiv,
soldat cu peste 60 de morţi. În noaptea de 30 octombrie,sute de tineri care aleseseră să participe la un concert rock au fost
victimele incendiului produs din cauza unui spectacol pirotehnic desfăşurat în
condiţii improprii, pe fundalul supraaglomerării localului. Solidaritatea spontană a oamenilor, care s-au
mobilizat într-un efort umanitar fără precedent, a fost impresionantă. Au fost
decretate trei zile de doliu naţional, iar locul tragediei a fost transformat
într-un imens altar în aer liber, unde români obişnuiţi, dar şi personalităţi
autohtone şi de peste hotare au depus flori şi au aprins lumânări. La o zi după
tragedie, a avut loc şi un marş spontan al tăcerii: circa 10 mii de persoane de
toate vârstele, multe îmbrăcate în negru, au mărşăluit într-o linişte mai
zguduitoare decât un urlet de durere.
Imediat încheiat doliul naţional, de
aproape 3 ori mai mulţi români au ieşit,
din nou, în stradă pentru a-şi exprima, de
această dată, revolta faţă de corupţia şi indiferenţa autorităţilor, care au condus, în opinia lor, la unul din cele mai
grave dezastre din Bucureşti din ultimele decenii. Explicând că ar fi o greşeală să
ignore nemulţumirea oamenilor, premierul
social-democrat Victor Ponta şi-a dat demisia. După consultări cu
reprezentanţii partidelor parlamentare şi – în premieră – ai societăţii civile,
preşedintele Klaus Iohannis l-a însărcinat, pe 10 noiembrie, pe Dacian Cioloş, fost comisar european pentru agricultură, să
formeze un nou Guvern, neînregimentat politic, format
din miniştri performanţi, asupra cărora să nu planeze niciun dubiu. Cabinetul
Cioloş a primit votul de învestitură al Parlamentului pe 17 noiembrie. Circa o
lună mai târziu a repurtat şi un prim succes, Legislativul adoptând cu o
largă majoritate proiectele bugetului de stat şi al asigurărilor
sociale pe 2016. Sănătatea, educaţia, apărarea
şi investiţiile sunt considerate priorităţi. Se
doreşte, în egală măsură, o creştere economică care să se
reflecte în nivelul de trai al fiecărui român. Iar, în viziunea preşedintelui
Iohannis, anul care începe trebuie să fie şi unul al schimbării prin recâştigarea încrederii românilor în politică.
Cum înnoirea ideilor, practicilor şi
oamenilor politici nu se poate face fără eradicarea corupţiei, justiţia din România şi-a continuat în 2015 ofensiva, dând măsura flagelului care macină de ani buni societatea.
Politicieni atât de dreapta, cât şi de stânga cărora adăpostul imunităţii le
crea iluzia că ar fi mai presus de lege sau potenţi oameni de afaceri care îşi
imaginau că pot cumpăra orice sau pe oricine s-au văzut, în 2015, nevoiţi să
dea explicaţii la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Totodată, pe lista condamnaţilor instanţelor
de judecată au figurat numeroase nume grele de foşti miniştri, parlamentari,
primari, consilieri locali şi judeţeni, procurori, judecători, notari, poliţişti,
generali de armată şi din Interne, înalţi funcţionari ai statului sau directori
de companii şi regii de stat.
În plan extern,
România s-a declarat solidară cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, care s-a
confruntat, în 2015, cu cel mai mare val de refugiaţi de la sfârşitul celui
de-al Doilea Război Mondial. Pe de o parte, Bucureştiul a acceptat să
găzduiască pe teritoriul românesc peste 4 mii din refugiaţii veniţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Pe de alta, a pledat pentru o rezolvare a situaţiei
la sursă, adică în ţările de origine ale migranţilor. Concomitent, după masacrul,
din ianuarie, din redacţia săptămânalului satiric parizian Charlie Hebdo şi
după atentatele, tot de la Paris, din noiembrie, revendicate de organizaţia
teroristă Statul Islamic şi printre ale căror numeroase victime s-au numărat şi
doi români, România s-a raliat măsurilor adoptate de comunitatea internaţională
pentru a încerca să prevină reeditarea unor orori similare. De spus şi că, pe 1
decembrie, la
Bucureşti a fost activat Comandamentul
Diviziei Multinaţionale de Sud-Est. Activarea
acestei structuri a NATO de comandă şi control a survenit celei din septembrie,
tot de la Bucureşti, a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO. Totodată, pe 18 decembrie, a fost declarată
capabilitatea tehnică a scutului american antirachetă de la
Deveselu, din sudul României, principalele sale componente fiind finalizate.
Nu putem
încheia retrospectiva evenimentelor româneşti din 2015 fără a aminti de
Festivalul Internaţional de muzică clasică George Enescu care, organizat odată
la doi ani, a adus la Bucureşti, în perioada 30 august-20 septembrie, 7 orchestre de top ale lumii, aproximativ 2.500 de artişti străini şi 500
români. Nici pasionaţii sportului nu au fost dezamăgiţi! Naţionala femininǎ de handbal a României a obţinut
bronzul la Campionatul Mondial din Danemarca. În Anglia, la Cupa Mondială de
rugby, românii au făcut spectacol: în partida cu Canada, au întors scorul de la
0-15 la 17-15, reuşind cea mai spectaculoasă revenire într-un meci din intreaga
istorie a Cupei. Jucătorul român de tenis Horia Tecău, şi partenerul său,
olandezul Jean-Julien Rojer, au ajuns pe primul loc în ierarhia de dublu ATP,
după ce au câştigat Wimbledon-ul şi Turneul Campionilor. În fine, după o pauză
de 8 ani, România s-a calificat direct la Campionatul European de Fotbal din
2016, din Franţa. Pe 10 iunie, tricolorii vor juca partida inaugurală împotriva
reprezentanţilor ţării-gazdă. Va fi pentru prima oară în istorie când România
va deschide un turneu final.