Retrospectiva săptămânii 20.09 – 26.09.2015
Sumar: Criza refugiaţilor discutată de urgenţă, la Bruxelles, în doua reuniuni ale miniştrilor de interne, respective şefilor de stat şi de guvern din UE; Moţiune de cenzură împotriva Guvernului român, condus de social-democratul Victor Ponta; Sedinţă de
România Internațional, 26.09.2015, 10:14
Criza refugiaţilor discutată de urgenţă, la Bruxelles, în doua reuniuni ale miniştrilor de interne, respective şefilor de stat şi de guvern din UE
Gestionarea crizei migranţilor, cea mai gravă de la cel de-al doilea război mondial, a fost discutată în cadrul a două reuniuni extraordinare organizate, marţi şi miercuri, la Bruxelles – consiliul miniştrilor Justiţiei şi de Interne din UE, respectiv cea a şefilor de stat şi de guvern europeni. Miniştrii de interne din ţările Uniunii au aprobat cu o largă majoritate planul Comisiei Europene de redestribuire a 120.000 de migranţi între cele 28 de state membre. România, Ungaria, Slovacia şi Cehia au votat „împotrivă”, iar Finlanda s-a abţinut. Polonia a votat „pentru”, desi iniţial anunţase că nu este de acord cu aceste cote obligatorii. României i-au revenit la redistribuire încă 2.475 de refugiaţi, care se aduagă celor 1.785 pe care Bucureştiul s-a angajat să-i primească prin cotele voluntare convenite la Consiliul European din luna iunie.Reuniţi pentru a găsi soluţii în privinţă crize imigraţiei, liderii europeni, printre care şi preşedintele român, Klaus Iohannis, au decis să acorde încă un miliard de euro agenţiilor ONU care vin în sprijinul refugiaţilor în ţările vecine Siriei – Turcia, Iordania şi Liban. La finalul summitului, şeful statului român a declarat: „Este evident că dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migraţiei trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele de criză – de exemplu, dar nu singura, zona Siria – şi trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în zonă.” Iohannis a anunţat că România va aloca 300 de mii de euro pentru refugiaţii din zonele de conflict pentru următorii trei ani prin Programul alimentar mondial. Liderii europeni au mai decis, între altele, consolidarea frontierelor externe ale UE, care reprezintă o prioritate comună a statelor membre. De asemenea, s-a hotărât ca aşa-numitele „hot spots” – centre de triere din Italia şi Grecia, situate în prima linie a afluxului de solicitanţi de azil – să devină operaţionale de la sfârşitul lunii noiembrie. În România, de coordonarea acţiunilor destinate preluării de refugiaţi se va ocupa vicepremierul pentru probleme de securitate naţională, Gabriel Oprea, dar toate structurile guvernamentale cu atribuţii în domeniu se vor implica în gestionarea acestei situaţii.
Moţiune de cenzură împotriva Guvernului român, condus de social-democratul Victor Ponta
In Parlamentul de la Bucureşti a fost citită, miercuri, moţiunea de cenzură iniţiată de opoziţia liberală. Semnatarii afirmă că premierul Victor Ponta, trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, compromite întreaga naţiune şi trebuie să plece din fruntea gruvernului. Moţiunea a fost semnată de 180 de senatori şi deputaţi, dintre care 176 din partea PNL, restul sunt parlamentari independenţi sau deputaţi din Grupul Naţional Democrat. Pentru a fi adoptat, documentul are nevoie de votul favorabil a cel puţin 276 de parlamentari. Moţiunea va fi dezbătută şi votată marţea viitoare.
Sedinţă de guvern comună România – Republica Moldova
Premierul român, Victor Ponta, şi omologul său din Republica Moldova vecină, ex-sovietică, majoritar românofonă, Valeriu Streleţ, s-au întâlnit, marţi, la Neptun, pe litoralul românesc al Mării Negre, într-o nouă şedinţă comuna, a celor două guverne. Seful Executivului de la Bucureşti a anunţat că România intenţionează să acorde Chşinăului un împrumut rambursabil, de 150 milioane de euro, pe o perioadă de cinci ani, dar şi finanţare nerambursabilă pentru proiecte viitoare. El a adăugat că interconectarea sistemelor naţionale energetic şi de gaze naturale reprezintă un demers strategic, care trebuie continuat, astfel încât Republica Moldova să atingă independenţa energetică. Cei doi oficiali au mai discutat despre continuarea proiectelor şi în alte domenii precum transporturile,,protecţia mediului, sănătate şi educaţie.
Vizita în SUA a preşedintelui român, Klaus Iohannis
Preşedintele roman Klaus Iohannis se află în vizită în SUA până pe 29 septembrie. El s-a întâlnit la New York cu investitorii americani pe care i-a invitat să vină în România, pentru că ţara are un potenţial autentic de a deveni un jucător esenţial pe piaţa energetică regională. Iohannis a subliniat că deşi dimensiunea de securitate se află la baza parteneriatului strategic dintre România şi SUA, dimensiunea economică a relaţiei bilaterale are potenţialul de a ajunge la acelaşi statut. Potrivit acestuia, în ultimii 5 ani, volumul schimburilor comerciale dintre România şi SUA s-a dublat, atingând 2 miliarde de dolari în 2014. Sperăm că această tendinţă ascendentă va continua, astfel încât SUA să devină unul dintre principalii investitori în România, a mai spus şeful statului. Pe lângă piaţa de capital sau sectorul energetic, preşedintele a enumerat şi alte domenii în care se poate investi în România – infrastructură, transport, industria de automobile, telecomunicaţii şi IT, servicii medicale, agricultură. Agenda vizitei în Statele Unite a preşedintelui român mai include participarea la a 70-a sesiune la nivel înalt a Adunării Generale a ONU de la New York şi la summitul privind lupta împotriva organizaţiei teroriste Statul Islamic. La Washington, Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu vicepreşedintele american, Joe Biden, cu care va discuta despre întărirea parteneriatului stategic dintre cele două state.
