Retrospectiva săptămânii 26.07 – 01.08.2015
Sumar: Legislativul de la Bucureşti se reuneşte la sfarşitul lunii august pentru a reanaliza Codul Fiscal; Executivul aprobă prima rectificare bugetară din 2015; Un nou guvern condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ a fost instalat la Chişinău
Mihai Pelin, 01.08.2015, 10:09
Legislativul de la Bucureşti se reuneşte
la sfarşitul lunii august pentru a reanaliza Codul Fiscal
Parlamentul de la Bucureşti va fi convocat la sfârşitul
lunii august, în sesiune extraordinară, pentru a discuta cererea de
reexaminare a noului Cod Fiscal, formulată de preşedintele Klaus Iohannis. Pe 17 iulie, şeful statului a respins acest document şi l-a
retrimis Legislativului pe motiv că aplicarea sa poate produce grave
dezechilibre economice.Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a
promis că, deşi nu sunt motive pentru modificarea Codului, Ministerul de Finanţe
va face o nouă
analiză asupra impactului bugetar al reducerilor de taxe, care ar trebui să
convingă atât Preşedinţia, cât şi Banca Centrală că măsurile de relaxare
fiscală sunt sustenabile.La rândul său, opoziţia liberală a anunţat că doreşte o dezbatere tehnică a Codului
înainte de votul în Legislativ.Copreşedintele PNL, Alina
Gorghiu, a precizat că liberalii vor vota pentru un Cod într-o formă care să
susţină măsurile de relaxare fiscală. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras
atenţia că principalele măsuri de relaxare fiscală – reducerile de TVA şi de
contribuţii sociale vizate pentru 2016, eliminarea sau diminuarea unor taxe
care aduc sume importante la buget – sunt
din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabile, din cauza impactului pe
care l-ar avea asupra Produsului Intern Brut. Isărescu susţine că acesta ar fi de 2,3% din PIB
dacă noul Cod Fiscal ar fi aprobat în forma actuală.
Executivul aprobă prima rectificare bugetară din 2015
Guvernul de la
Bucureşti a aprobat prima rectificare bugetară din acest an şi a distribuit
astfel veniturile suplimentare strânse în prima jumătate a anului. Potrivit
autorităţilor, s-au adunat peste 4 miliarde de lei (0,9 miliarde euro), iar
principalul beneficiar al fondurilor este Ministerul Muncii. Surpriza
primei rectificări bugetare din acest an este tăierea unor fonduri importante
de la Ministerul Transporturilor, care gestionează investiţiile majore de
infrastructură, în vreme ce partea de protecţie socială, reprezentată de
Ministerul Muncii, primeşte cei mai mulţi bani, pentru plata alocaţiilor
majorate pentru copii, a pensiilor şi indemnizaţilor.Sume importante
au primit şi Finanţele, Internele, Apărarea, Educaţia, Mediul, Agricultura şi Serviciile speciale (SRI şi SIE).
Opoziţia a criticat guvernul
pentru modul în care a împărţit sumele în proiectul de rectificare. Liberalii
acuză executivul că a alocat bani pe criterii politice administraţiilor locale
conduse de social-democraţi. Ei spun că astfel, premierul Victor Ponta încearcă
să-şi asigure susţinerea politică a PSD. Proiectul de ordonanţă
privind rectificarea bugetară cuprinde şi banii necesari creşterii salariilor
înalţilor demnitari, măsură care se va aplica începând cu 1 august.
Un nou guvern condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ a fost
instalat la Chişinău
Preşedinţia şi
Ministerul de Externe de la Bucureşti au salutat investirea noului guvern din Rep.Moldova vecină, condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ. Partenerii
noştri să fie convinşi că vor avea în România cel mai important sprijin în
direcţia depăşirii dificultăţilor economice şi a continuării parcursului
pro-european, a spus preşedintele român, Klaus Iohannis. Noul executiv de la Chişinău este sprijinit în parlament de cele
trei formaţiuni pro-occidentale reprezentate in Legislativul de la
Chişinău – partidele Liberal Democrat, Democrat şi Liberal. Printre priorităţile declarate ale noului cabinet se numără
implementarea strategiei naţionale anticorupţie şi invitarea unei misiuni de
experţi ai UE care să asiste autorităţile de la Chişinău în reformarea
justiţiei.În domeniul relaţiilor
externe, guvernul îşi propune continuarea parcursului european şi consolidarea
relaţiilor cu partenerii externi.
Trei echipe româneşti de fotbal au evoluat în
cupele europene
Echipa română de fotbal Astra
Giurgiu a remizat, joi, în deplasare, scor 2-2, cu formaţia engleza West Ham United, în prima manşă din turul trei preliminar
al Ligii Europa.În aceeaşi fază a
competiţiei, românii de la ASA Tg Mures au
pierdut, pe teren propriu, scor 0-3, cu francezii de la AS Saint-Etienne. Miercuri, campioana României la
fotbal, Steaua Bucureşti, a remizat, scor 1-1, pe teren propriu, cu formaţia
sârbă Partizan Belgrad, în prima manşă a turului trei preliminar al Ligii
Campionilor. Partidele retur au loc săptămâna
viitoare.
Canicula a fost nemiloasă în acest început de
vară
Un val de
caniculă a lovit în ultimele zile întreaga Românie. Disconfortul termic a fost
accentuat, temperaturile au atins, local, 40 de grade Celsius, iar indicele
temperatură – umezeală a depăşit pragul de 80 de unităţi. Judeţele din sudul
ţării, dar şi cele din est, sunt lovite de o secetă severă, iar sute de fântâni
au secat. Şi Dunărea suportă consecinţele
secetei. Din cauza acesteia, cotele fluviului scad alarmant. Şi principalele culturi agricole – grâul,
porumbul şi floarea-soarelui – au avut de suferit. Specialiştii avertizează că
dacă nu va ploua suficient în următoarele zile, problemele se vor agrava, mai
ales în sud, culturile fiind compromise, iar pierderile financiare inevitabile.
Scriitorul Mircea Cărtărescu a fost distins cu un important premiu
austriac
Mircea Cărtărescu a primit în cadrul Festivalului de la Salzburg premiul de
stat al Austriei pentru literatură europeană pe 2015, pentru întreaga sa operă
literară, care se bucură de recunoaştere internaţională. El fusese desemnat
câştigătorul acestei prestigioase distincţii literare europene încă din luna
aprilie. După Eugène Ionesco, câştigătorul din 1970, Mircea Cărtărescu este
primul autor român distins cu acest premiu literar, decernat din 1965. Printre
laureaţii din anii trecuţi ai premiului se numără scriitori ca Vaclav Havel,
Salman Rushdie sau Umberto Eco.
