Retrospectiva săptămânii 3.05 – 9.05.2015
Sumar: Turneul premierului roman, Victor Ponta în patru ţări din zona Golfului; Vizita ministrului de externe, Bogdan Aurescu în Ungaria vecină; Decizii de politică monetară ale Băncii Naţionale a României
România Internațional, 09.05.2015, 10:13
Turneul premierului roman, Victor Ponta în patru ţări din zona Golfului
Seful guvernului român, Victor Ponta, s-a aflat timp de aproape o săptămână într-un turneu în Arabia Saudită, Qatar, Kuweit si Emiratele Arabe Unite, destinat revitalizarii relaţiilor politice şi economice. Victor Ponta a încercat să-şi convingă interlocutorii că merită să facă afaceri cu România. La Ryadh, unde a fost primit de regele Salman, premierul a recunoscut că România are nevoie de parteneri ca Arabia Saudită, care să investească în agricultură, construcţii, turism medical sau industria de apărare. In Qatar discuţiile cu oficialii de la Doha au vizat, între altele, o posibilă implicare într-un parteneriat pentru restructurarea companiei aeriene române Tarom şi dezvoltarea Aeroportului Otopeni de la Bucuresti, cel mai mare din ţară. Chestiunea a fost abordată şi în Emiratele Arabe Unite. În Kuweit, pe agenda convorbirilor s-au aflat proiecte în domeniile agriculturii, sănătăţii, IT şi infrastructurii energetice.
Vizita ministrului de externe, Bogdan Aurescu în Ungaria vecină
Seful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, s-a declarat dezamăgit de faptul că România şi Ungaria nu au reuşit să finalizeze protocolul care vizează protecţia minorităţilor. El a făcut, joi, o vizită la Budapesta, unde a discutat cu oficialii ungari aspecte ale relaţiilor bilaterale, în special în domeniul economic. Bogdan Aurescu: Au fost abordate foarte multe subiecte, plecând de la cele bilaterale şi cu accent pe problematica finalizării Protocolului Comitetului bilateral mixt privind minorităţile naţionale până la aspecte cu caracter economic şi care pleacă de la faptul că România şi Ungaria aveau schimburi comerciale de peste 7,3 miliarde de euro anul trecut. .Aurescu s-a intâlnit şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria pe care i-a asigurat, încă o dată, de întregul sprijin al autorităţilor de la Bucureşti pentru păstrarea şi promovarea identităţii lor etnice, lingvistice, culturale şi religioase.
Decizii de politică monetară ale Băncii Naţionale a României
Banca Naţională a României a redus, miercuri, din nou, la un minim istoric, la 1,75% pe an de la 2%, dobânda de referinţă, precum şi rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei de la 10 la 8%. Măsurile au luat prin surprindere piaţa bancară. Majoritatea analiştilor anticipau că Banca Centrală va menţine pe o perioadă mai lungă nivelul de 2 procente pe an al dobanzii de referinta, stabilit la sfârşitul lui martie. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, micşorarea dobanzii de politică monetară a fost determinată în principal de faptul că inflaţia se menţine la niveluri foarte scăzute, iar reducerea TVA la produsele alimentare de la 1 iunie, de la 24 la 9%, va conduce la o inflaţie apropiată de zero în următoarele 12 luni. El a explicat că prin aceste decizii BNR urmăreşte stimularea activităţii de creditare într-o manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă şi, în acelaşi timp, să menţină dobânzi real pozitive la depozitele bancare. Specialiştii sustin ca pentru o creştere a creditării este mai important un mediu de afaceri prietenos, decât o dobândă de referinţă redusă.
Implementarea în România a sistemului cardurilor de sănătate a provocat haos şi nemulţumiri
De la 1 mai, în România cardul de sănătate a devenit singurul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale prevăzute în pachetul de bază pentru persoanele asigurate, cu vârsta de peste 18 ani. Gândit să optimizeze procesul de asistenţă medicală din România, implementarea sistemului a bulversat însă pe toată lumea. Problemele au apărut atât la validarea cardului, cât, mai ales, în distribuirea acestui instrument. In ultimele zile, sute de mii de asiguraţi încă nu intraseră în posesia cardurilor, iar cei care s-au prezentat cu ele la medic au aşteaptat zeci de minute să fie activate. Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănăttate susţin, că în ciuda acestor probleme, programul este funcţional, până acum, fiind activate 5 milioane de carduri din totalul celor peste 13,6 milioane distribuite. Potrivit CNAS, problemele au apărut din cauza că o parte dintre furnizorii de servicii medicale au utilizat pentru prima dată cardul, deşi au beneficiat de o perioadă de pregătire. CNAS a reamintit că asiguraţii fără card şi copiii au acces, în continuare la servicii medicale. De asemenea, persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.
Consesns pe o noua lege privind accesul la datele personale
Liderii partidelor parlamentare au convenit, miercuri, la întâlnirea cu preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, un proiect de modificare a legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Acesta ar urma să acopere golul din legislaţie, provocat odată cu respingerea, anul trecut, de către Curtea Constituţională a unor proiecte anterioare pe aceeaşi temă, care contraveneau legii fundamentale. Proiectul urmăreşte să ofere garanţii suplimentare pentru protejarea datelor personale şi a dreptului la viaţă privată şi să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz. Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat de către instanţa de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Acest principiu a fost cerut şi de reprezentanţi ai societăţii civile şi împărtăşit de toţi actorii implicaţi.
Deputaţii români au adoptat proiectul alegerilor locale
Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, miercuri, proiectul legii alegerilor locale, care prevede, printre altele, alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, a preşedintelui consiliului judeţean de către consilierii judeţeni şi menţinerea pragului electoral de 5% pentru partidele politice. Proiectul, adoptat deja de Senat, mai prevede că un cetăţean al UE poate candida, la viitoarele alegeri locale, şi pentru funcţia de primar, până acum având acces doar la poziţiile de consilier local şi judeţean.
