Retrospectiva săptămânii 5-11.04.2015

Principalele evenimente ale săptămânii ce tocmai se încheie.

Corina Cristea, 11.04.2015, 10:19

Scade TVA la alimente

Guvernul de la Bucureşti a decis ca taxa pe valoarea adăugată pentru alimente, băuturi nealcoolice şi servicii de alimentaţie publică să fie redusă de la 24 la 9%, începând cu data de 1 iunie, cu şase luni înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal. Motivul intrării în vigoare mai devreme a acestei măsuri îl reprezintă veniturile bugetare mai bune decât cele aşteptate, a precizat primul ministru Victor Ponta. Pentru restul produselor şi serviciilor reducerea va fi de 4 procente, la 20%, începand cu 1 ianuarie. Pentru pâine, TVA este de 9% încă din septembrie 2013. Calculul guvernului român arată că micşorarea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice va antrena pierderea a circa 5 miliarde de lei la intrări la buget, dar populaţia va dispune de mai multe mijloace băneşti pentru consum. Guvernul consideră că măsura va stimula consumul şi implicit creşterea economică, dar sunt şi economişti care au avertizat că reducerea TVA va aduce o creştere a deficitului bugetar.

Vizita la Bucureşti a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis

Comisia Europeană estimează că planurile Guvernului României de relaxare fiscală vor avea efecte economice negative. Poziţia a fost exprimată, la Bucureşti, de vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisar european pentru moneda euro şi dialog social. El a apreciat, pe de altă parte, că România a făcut progrese considerabile în ceea ce priveşte echilibrele macroeconomice (track): În ceea ce priveşte situaţia din România, aş spune că economia se dezvoltă, trebuie să observam că România a făcut reforme substanţiale sub programul de finanţare internaţională, atât în termeni de deficit bugetar, cât şi de deficit de cont curent. Trebuie continuate reformele structurale legate de privatizarea întreprinderilor de stat, de eficienţa administraţiei publice sau de o mai bună utilizare a fondurilor europene.” Comisarul european a participat, la Bucureşti, la lansarea programului european Garanţia pentru Tineret”, prin care 400 de mii de tineri români vor fi sprijiniţi, cu bani comunitari, în următorii 4 ani, să-şi găsească locuri de muncă plătite decent.

Statutul parlamentarilor români a fost modificat

Parlamentarii de la Bucureşti şi-au modificat Statutul în aşa fel încât urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a unui deputat sau senator să poată fi aprobate cu votul majorităţii celor prezenţi la şedinţa camerei care dezbate o astfel de cerere înaintată de procurori. Modificarea pune statutul aleşilor în acord cu legea fundamentală, aşa cum ceruse Curtea Constituţională, varianta anterioară creând discriminare între cele două Camere. Recent, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu, a senatorului social-democrat Dan Şova. Majoritatea celor prezenţi au votat pentru, dar conducerea Senatului a decis că solicitarea DNA este respinsă, deoarece nu a fost întrunită o majoritate din numărul total al senatorilor. Aceasta deşi, în cazul deputaţilor, cereri similare au fost aprobate cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.

Decizii ale instanţei din România

Curtea Constituţională a României a admis sesizarea CSM şi a constatat că există conflict de natură constituţională între Ministerul Public şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în plenul Senatului în legătură cu solicitarea DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova, fost ministru al transporturilor. Instanţa supremă a decis că Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României. Pe de altă parte, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au admis cererea DNA de prelungire cu 30 de zile a mandatului de arestare preventivă emis pe numele primarului suspendat al sectorului 5 al Bucureştiului, Marian Vanghelie, în dosarul în care acesta este cercetat pentru corupţie. Iar fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, arestat pentru 30 de zile, pe 18 martie, a fost trimis în judecată alături de alte 11 persoane pentru acuzaţii legate de supraevaluarea unor imobile în perioada în care ocupau funcţii în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Prejudiciul în dosar se ridică la 84 milioane de euro.

Război al declaraţiilor Rusia – NATO – România

România este un aliat de nădejde al NATO, iar NATO îşi apără toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări, a transmis, miercuri, Alianţa Nord-Atlantică, reacţionând la afirmaţiile Ministerului rus de Externe la adresa Bucurestiului. Alianta considera ca Moscova, care a încălcat dreptul internaţional şi nu şi-a respectat angajamentele prevăzute în actul fondator NATO-Rusia prin acţiunile sale agresive din Ucraina, continuă să facă afirmaţii provocatoare, fără fundament, inadecvate şi care nu contribuie la stabilitatea şi predictibilitatea în Europa. Potrivit MAE rus, Guvernul român sacrifică securitatea regiunii prin faptul că acceptă desfăşurarea de forţe militare ale blocului nord-atlantic pe teritoriul sau. Premierul Victor Ponta a salutat reacţia NATO faţă de poziţia ministerului rus de Externe si a declarat că România, stat membru NATO, va lua doar acele decizii pe care le considera corecte şi oportune pentru obiectivele de securitate naţionale şi ale Alianţei Nord Atlantice. Poziţia exprimată de NATO în legătură cu comentariile făcute de purtătorul de cuvânt al MAE rus reflectă pe deplin poziţia României, a afirmat si seful diplomatiei de al Bucuresti, Bogdan Aurescu.