Retrospectiva săptămânii 22.03 – 28.03.2015
Sumar: Proiectele Codului Fiscal si a celui de procedură fiscală au fost aprobate de guvernul român; Lupta anticorupţie în România continuă; Moment aniversar - 97 de ani de de la Unirea Basarabiei cu România
România Internațional, 28.03.2015, 09:54
Proiectele Codului Fiscal si a celui de procedură fiscală au fost aprobate de guvernul român
Guvernul de la Bucureşti a aprobat proiectele Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală şi le-a trimis în Parlament, pentru dezbatere şi adoptare. Noul cod îşi propune să accelezere creşterea economică prin reducerea fiscalităţii. Printre noile prevederi cu cel mai mare impact sunt reducerea TVA de la 24% la 20% pentru toate bunurile şi serviciile, respectiv la 9% pentru carne, peşte, lapte şi produse lactate, ouă, legume şi fructe. Deşi aceste reduceri sunt prevăzute a intra în vigoare la începutul anului viitor, premierul Victor Ponta susţine că este posibil ca ele să fie aplicate chiar înainte de 1 ianuarie 2016. El a mai spus ca noul Cod Fiscal nu va afecta nici pensiile şi nici salariile din România, creându-se, totodată, un cadru flexibil şi modern pentru taxele şi impozitele locale. Accizele la principalele produse energetice se vor diminua. Alte măsuri prevăzute în noul Cod Fiscal, începând din 2018, vizează reducerea CAS, cu trei procente la angajat şi cu două procente la angajator. În ceea ce priveşte cota unică, aceasta ar trebui să scadă, din 2019, de la 16% la 14%. Eliminarea impozitelor pe dividende, a taxei pe construcţii speciale sau scăderea accizelor sunt alte măsuri care ar urma să fie puse în aplicare până în 2020. Opoziţia parlamentară anunţă că va amenda cele doua coduri. Liberalii consideră că o creştere a taxelor şi impozitelor locale, aşa cum ar rezulta din aplicarea nouilor coduri, va afecta mediul de afaceri. Ei promit să analizeze sustenabilitatea unor măsuri anunţate de guvernul dominat de social-democraţi, pentru a preveni o penurie de fonduri pentru pensii, salarii, sănătate şi învăţământ.
Lupta anticorupţie în România continuă
Fostul ministru roman de finanţe Darius Vâlcov va fi cercetat în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă. Anchetatorii spun că în perioada 2008 – 2009, când Vâlcov era primar al municipiului Slatina, ar fi acordat preferenţial lucrări cu bani publici, în schimbul unei mite de două milioane de euro. El a fost retinut preventiv, miercuri, la cateva ore dupa ce Senatul a aprobat o cerere în acest sens a DNA. In schimb senatorii au respins o cerere similiară în cazul fostului ministru al transporturilor, Dan Şova. Acesta este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, într-un dosar in care este verificată activitatea a doua companii energetice de stat. Deciza Senatului în cazul Sova, considerat un apropiat al premierului Victor Ponta, a stârnit un val de critici şi reacţii, de la şeful statului. la opoziţie, DNA şi câteva ambasade străine de la Bucureşti. Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constitutională şi i-a cerut să constate existenţa unui conflict de natură constituţională între puterile juridică şi legislativă. Şeful statului este de părere că atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan Şova a condus la un blocaj instituţional, prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie. O contestatie a depus în acest caz şi PNL, de opoziţie CCR a anunţat că va judeca contestaţiile pe 8 aprilie. Votul din Senat reaprinde discuţia publică despre ceea ce a devenit controversata imunitate a aleşilor.
Moment aniversar – 97 de ani de de la Unirea Basarabiei cu România
Pe 27 martie s-au împlinit 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. În contextul acestei aniversării, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare în Guvernul de la Bucureşti, Angel Tîlvăr, a făcut o vizită oficială în Republica Moldova. La Bucureşti, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, a avut întrevederi cu premierul Victor Ponta, cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, care şi-au reiterat susţinerea pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Unirea Basarabiei cu România a fost marcată în ambele ţări prin dezbateri, lansări de carte, simpozioane, concerte, ceremonii religioase. Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării (organismul legislativ de la Chişinău) decidea unirea cu Patria a acestei provincii cu populaţie majoritar românească, aflată până atunci sub ocupaţia imperiului ţarist. Actuala Republica ex-sovietică a Moldovei a fost formată pe o parte a teritoriilor răsăritene româneşti reanexate de Moscova în 1940, în urma unui ultimatum al dictatorului sovietic Stalin.
Relaţiile româno-britanice
Ministrul britanic al apărării, Michael Fallon, a făcut o vizită la Bucureşti, pentru a discuta cu omologul său roman, Mircea Duşa, despre situaţia de securitate în Marea Neagră şi măsurile care trebuie luate de cele două state pentru a asigura în zona o prezenţă permanentă, prin rotaţie, a capabilităţilor NATO. Fallon a anunţat ca Marea Britanie va participa cu trupe în cele două comandamente ale alianţei care vor funcţiona în România, Cei doi au mai abordat situaţia politico-militară din regiune ca urmare a crizei din Ucraina şi a anexării Crimeei de către Rusia. Evoluţiile din vecinătatea estică a UE, cu o atenţie specială acordată Ucrainei au fost examinate, la Londra, şi de .ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, cu omologul său britanic, Philip Hammond. Cei doi au salutat relaţiile strânse şi buna colaborare dintre cele două state, bazate pe un Partenerial Strategic fundamentat îndeosebi pe dimensiunea de securitate şi apărare.
