Retrospectiva săptămânii 22.02 – 28.02.2015
Sumar: Vizite oficiale ale preşedintelui României în Republica Moldova şi Germania; Masterplanul de transport al României pentru următorii 15 ani; Avertismente ale Comisiei Europene pentru România în domeniul economic şi fiscal
România Internațional, 28.02.2015, 09:49
Vizite oficiale ale preşedintelui României în Republica
Moldova şi Germania
Agendă plină în plan extern a
preşedintelui român Klaus Iohannis în această sâptamână,. El a efectuat vizite
oficiale în Republica Moldova vecină şi în Germania, primele de la preluarea
mandatului. Klaus Iohannis a discutat cu omologii săi moldovean, Nicolai
Timofti şi german, Joachim Gauck, cu noul premier de la Chişinău, Chiril
Gaburici, respectiv cu cancelarul Angela Merkel. La Chişinău, presedintele a reafirmat ca România va sprijini Republica Moldova (ex-sovietica, majoritar
romanofona) pe drumul său european şi democratic. La rândul său, Nicolae
Timofti, a promis că aplicarea reformelor în
justiţie, lupta împotriva corupţiei şi dezvoltarea economică rămân priorităţi
ale administraţiei de la Chisinau. La Berlin, agenda discuţiilor lui Iohannis
cu oficialii germani a vizat, în principal, colaborarea economică bilaterală şi
aderarea României la spaţiul Schengen. Seful statului român a remarcat
potenţialul însemnat de dezvoltare a parteneriatului economic dintre cele două
ţări, prin sporirea investiţiilor şi creşterea schimburilor comerciale. In
privinţa aderării Bucureştiului la spaţiul comunitar de liberă circulatie,
proces în care România contează pe sprijinul Germaniei, cancelarul Angela
Merkel nu s-a putut pronunţa cu privire la o posibilă aderare în acest an.
Situaţia din Ucraina a fost abordată de preşedintele României atât la Chişinău
cât şi la Berlin. Klaus Iohannis, Nicolae Timofti şi Angela Merkel şi-au
reafirmat preocuparea
faţă de evoluţia crizei din Ucraina, care ar putea afecta stabilitatea şi
securitatea regiunii.
Masterplanul de transport al României
pentru următorii 15 ani
Guvernul a aprobat varianta finală a
Masterplanului de Transport al României, care stabileşte priorităţile în materie de infrastructură până în 2030. Prin acest document, s-a stabilit un necesar total de
finanţare de peste 45 de miliarde de euro pentru proiecte rutiere, feroviare,
navale, aeriene. Masterplanul
prevede, între altele, construirea în urmâtorii 15 ani a 1.300 de kilometri de
autostrăzi, 1800 km de drumuri expres, la care se adaugă peste 3 mii de km de drumuri trans regio şi euro trans. Pentru sectorul feroviar, sunt prevăzute lucrări de reabilitare a peste 3
mii km de cale ferată, electrificarea altor 425 km şi dezvoltarea unor sectoare
de cale ferată de mare viteză. În domeniul naval, se are în vedere construirea
a 752 km de căi navigabile şi modernizarea a 12 porturi. Nici sectorul aerian nu va fi ocolit, pentru că
vor fi modernizate 14
aeroporturi. Master
Planul General de Transport al României va fi prezentat la Bruxelles, spunea
ministrul de resort Ioan Rus, între 9-13 martie, urmând ca o decizie a Comisiei
Europene să fie transmisă autoritătilor de la Bucureşti în perioada
aprilie-mai.
Avertismente ale Comisiei Europene pentru
România în domeniul economic şi fiscal
Politica fiscală a României este lipsită de continuitate,
predictibilitate şi planificare strategică, în timp ce gradul de colectare a
TVA rămâne un motiv de îngrijorare, se arată în Raportul de ţară pentru România
pe 2015 al Comisiei Europene, publicat joi, la Bruxelles. Cu o zi înainte, CE a decis să deschidă procedura de dezechilibru macroeconomic pentru
România şi Portugalia, două dintre cele 16 ţări UE identificate în noiembrie
2014 că înregistrează dezechilibre economice. Comisarul
european responsabil pentru afaceri economice si monetare,Pierre
Moscovici, a explicat că unul din motivele includerii României pe această listă
a fost decizia autorităţilor de la Bucureşti de a renunţa în 2015 la programul
de asistenţă financiară externă. Potrivit unui comunicat al CE, România înregistrează
dezechilibre macroeconomice care necesită monitorizare şi impun luarea unor
măsuri. În cursul celor trei programe consecutive cu UE şi FMI, dezechilibrele
externe şi interne au fost reduse în mod semnificativ. Cu toate acestea,
riscurile de pe urma situaţiei net negative a investiţiilor internaţionale şi o
capacitate redusă de export pe termen mediu necesită atenţie. Mai mult,
stabilitatea sectorului financiar a fost menţinută până acum, dar rămân
vulnerabilităţi externe şi interne în sectorul bancar.
Bilanţ pozitiv pe 2014 pentru Direcţia
Naţională Anticorupţie din România
2014 a fost un an al premierelor şi recordurilor pentru Direcţia Naţională Anticorupţie din
România, a declarat procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, la prezentarea bilanţului
acestei instituţii. Potrivit acestuia, procurorii
anticorupţie au finalizat, anul trecut, 4.100 de dosare, au avut cel mai mare
număr de demnitari anchetaţi într-un an, cele mai mari confiscări, peste 310
milioane euro- de trei ori mai mult decât în 2013-, cele mai multe
rechizitorii, instrumentate cu doar 86 de procurori, acelaşi număr de la
înfiinţarea DNA în 2002. Şi încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai înalt
nivel in 2014, iar numărul sesizărilor de la cetăţeni a crescut cu aproape 80
de procente, a mai spus Kövesi. Ea a dat asigurări
că şi în 2015, investigaţiile DNA vor continua, indiferent de funcţia administrativă sau
politică deţinută de persoanele vizate. Procurorul-şef al DNA a mai spus că priorităţile vor viza şi cauzele având ca obiect frauda în
domeniile achiziţiilor publice, a fondurilor europene, corupţia în mediul de
afaceri, în sistemul de justiţie, de educaţie, sănătate, cu accent pe
recuperarea prejudiciilor.