Retrospectiva săptămânii 30.11 – 6.12.2014
Sumar: Rectificare bugetară la Bucureşti; Preţul gazelor; DNA a preluat dosarul votului în diaspora; Convorbiri între şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, şi secretarul de stat american, John Kerry
Corina Cristea, 06.12.2014, 10:17
Rectificare bugetară la Bucureşti
Guvernul de la Bucureşti a aprobat în mod excepţional, prin derogare de la lege, a treia rectificare bugetară din acest an. Cei mai mulţi bani sunt direcţionaţi către plata drepturilor câştigate în instanţă de salariaţii din sectorul bugetar. Sume suplimentare sunt destinate şi achitării datoriilor pe care le au autorităţile locale şi unele spitale, dar şi pentru despăgubirile stabilite în sarcina Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Ministrul delegat pentru buget, Darius Vâlcov, a precizat că, astfel, bugetul pe 2015 este degrevat de plăţi de peste 1 miliard de euro: Atât FMI, cât şi Comisia Europeană susţin proiectul de rectificare şi apreciază faptul că guvernul a reuşit să devanseze onorarea unor obligaţii de plată şi titluri executorii în 2014, creând astfel un spaţiu fiscal pentru 2015.” Pentru prima dată, arieratele bugetului de stat şi ale bugetelor locale vor fi egale cu zero, în timp ce deficitul bugetului general consolidat se menţine în ţinta stabilită de 2,2 % din PIB. Autorităţile române anunţă, pe de altă parte, creşteri substanţiale ale bugetelor de anul viitor pentru mai multe sectoare, între care ministerele Sănătăţii, Educaţiei şi Transporturilor. Potrivit ministrului Darius Vâlcov, proiectul de buget pe 2015 nu prevede creşteri de taxe şi impozite, iar accentul este pus pe investiţiile din fonduri europene.
Preţul gazelor
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că preţurile la energie şi în special la gazele naturale din producţia internă pentru populaţie nu vor creşte de la 1 ianuarie 2015. Nicolescu a precizat că în ultimele zile s-au vehiculat foarte mult teme legate de preţurile la energie, în primul rând la gazele naturale, şi a dat asigurări că preţul la populaţie nu va creşte pentru gazul natural produs în România cel puţin în primele şase luni ale anului viitor. Atunci va fi prezentat un nou grafic de liberalizare pentru perioada 1 iulie 2015 – 1 iulie 2021, care va ţine cont de trendul descrescător al evoluţiei preţurilor hidrocarburilor în regiune, precum şi de perioada mai lungă de aliniere agreată cu instituţiile financiare internaţionale, a anunţat Departamentul pentru Energie. Liberalizarea totală a pieţei gazelor naturale, inclusiv pentru consumatorii casnici, era prevăzută pentru 31 decembrie 2018. Recent, însă, Parlamentul de la Bucureşti a votat prelungirea acestui termen cu doi ani şi jumătate.
DNA a preluat dosarul votului în diaspora
DNA a preluat de la Parchetul General dosarul privind votul din diaspora. Decizia a fost luată în urma unei solicitări a procurorilor anticorupţie, care au constatat că faptele pentru care s-a început urmărirea penală pot ţine de competenţa DNA. La recentele alegeri prezidenţiale din România, mii de români nu au putut vota în strănătate din cauza proastei organizări a votului, iar situaţia a dus la demisia a doi miniştri de externe. La două zile după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Parchetul General a început urmărirea penală in rem – adică asupra faptelor, şi nu a persoanelor – în dosarul votului din diaspora. Una din temele dosarului ţine de posibilitatea organizării mai multor secţii de votare în străinătate şi existenţa cadrului legal pentru suplimentarea secţiilor între tururile de scrutin. La 29 noiembrie, preşedintele ales Klaus Iohannis arăta pe o reţea de socializare că aşteaptă cât mai curând rezultatul investigaţiei în dosarul votului din diaspora. Întrebat cum comentează transferul dosarului privind votul din diaspora de la Parchetul General la DNA, premierul Victor Ponta a declarat că justiţia trebuie să-şi facă datoria.
Convorbiri între şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, şi secretarul de stat american, John Kerry
Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a discutat, joi, la Basel, cu secretarul de stat american, John Kerry, despre situaţia din regiune, după alegerile din Republica Moldova, dar şi despre Parteneriatul Strategic cu SUA, care, potrivit unui comunicat de presă, rămâne în centrul politicii externe a României. Prezenţi la Consiliului Ministerial al OSCE, cei doi au subliniat importanţa formării, cât mai curând, a unui guvern proeuropean la Chişinău. Tot joi, asistentul adjunct al secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Hoyt Yee, a declarat, într-un interviu în exclusivitate pentru corespondentul Radio România la Washington, că ţara sa aşteaptă primele contacte cu preşedintele ales, Klaus Iohannis, şi că SUA recunosc contribuţia României la asigurarea securităţii în regiune. Potrivit autorităţilor de la Bucureşti, anul viitor, Bucureştiul şi Washingtonul vor finaliza cel mai important proiect strategic de până acum, odată cu operaţionalizarea facilităţii antirachetă de la Deveselu.
Locul României în clasamentul privind indicele de percepţie a corupţiei
România este pentru al doilea an consecutiv pe locul 69 în clasamentul privind indicele de percepţie a corupţiei întocmit de organizaţia Transparency International pentru 175 de ţări. Cu 43 de puncte, România este considerată printre cele mai corupte state din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria, Italia şi Grecia. La nivel european, cu 26 de puncte, Ucraina a rămas ţara cu cel mai ridicat nivel de corupţie percepută. La polul opus, se află Danemarca, stat care a primit 92 de puncte dintr-un maximum de 100. Aceasta îşi păstrează poziţia de cea mai puţin coruptă ţară şi la nivel internaţional.
