Retrospectiva săptămânii 13.07 – 19.07.2014
Principalele evenimente politice şi economice ale săptămânii ce tocmai se încheie.
Roxana Vasile, 19.07.2014, 13:17
Comisia Europeană are un nou preşedinte
Candidat din partea popularilor europeni, luxemburghezul Jean-Claude Juncker a devenit, marţi, noul preşedinte al Comisiei Europene. A fost validat, la Strasbourg, de Parlamentul European, după ce şi-a prezentat programul politic. Printre priorităţile sale figurează creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, Uniunea economică şi monetară, piaţa unică şi revigorarea industriei, negocierile cu Statele Unite privind Acordul de parteneriat transatlantic, o politică europeană privind migraţia, dar şi relaţiile externe ale Uniunii Europene. Următoarea etapă este, acum, formarea echipei de comisari a lui Jean-Claude Juncker. Liderii Uniunii Europene, reuniţi, miercuri seara, în Consiliu, urmau să se pună de acord cu privire la posturile de comisari în unele domenii importante. Nu au reuşit, însă, aşa că au decis să se reîntâlnească pentru discuţii la sfârşitul lunii august. România doreşte să păstreze portofoliul Agriculturii în viitoarea Comisie şi, eventual, să-l menţină pe actualul titular al acestuia, Dacian Cioloş.
Uniunea Europeană şi SUA sancţionează, din nou, Rusia
Aceiaşi lideri europeni reuniţi la Bruxelles au decis suspendarea operaţiunilor financiare cu Rusia ale Băncii Europene de Investiţii şi a celei de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Moscova, învinuită că alimentează conflictul armat din estul Ucrainei, este îndemnată să-şi utilizeze influenţa asupra grupărilor pro-ruse pentru a opri fluxul de arme şi de militanţi peste graniţă. Spre nedisimulata nemulţumire a ruşilor, şi Statele Unite ale Americii au anunţat cele mai dure sancţiuni din ultima perioadă împotriva lor, întrucât, aşa cum aprecia preşedintele Barack Obama, Moscova nu a luat măsurile necesare pentru a opri escaladarea violenţelor din Ucraina. Sancţiunile vizează două bănci importante din Rusia, între care cea a gigantului Gazprom, şi două companii din domeniul energiei. Acestora le va fi restricţionat accesul la pieţele de capital americane. Mai multe firme din domeniul militar vor fi şi ele afectate, inclusiv producătorul Kalaşnikov.
Ucraina şi Fâşia Gaza – focare de conflict
Situaţia din estul Ucrainei a atins, joi, noi cote tensionate odată cu prăbuşirea unui avion de linie al companiei Malaysia Airlines. Toate cele 298 de persoane care se aflau la bord au murit. Aeronava, care decolase de la Amsterdam şi se îndrepta spre Kuala Lumpur, a căzut în regiunea Doneţk, controlată de separatiştii pro-ruşi, la doar câţiva zeci de kilometri de graniţa cu Rusia. Preşedintele român, Traian Băsescu, a cerut clarificarea imediată a condiţiilor în care s-a petrecut catastrofa şi a solicitat ca experţi ai Uniunii Europene să participe la anchetă alături de autorităţile ucrainene. Totodată, ministerul român de externe a activat o celulă de criză care gestionează, concomitent, şi evoluţiile determinate de conflictul din Fâşia Gaza care opune armata israeliană şi mişcările islamiste din zonă. După evacuarea, la începutul săptămânii, a unui grup de 84 de români şi membrii lor de familie, la faţa locului au fost retrimise două echipe consulare mobile. Acestea sunt localizate în Amman şi Tel Aviv şi sunt pregătite să acorde asistenţă consulară românilor rămaşi în zonă.
Diferend preşedinte-premier pe tema reducerii CAS
Reducerea cu 5% a contribuţiei plătite de angajator la asigurările sociale (CAS) este benefică pentru mediul de afaceri din România, dacă, însă, nu este însoţită de noi creşteri de taxe şi impozite. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, Steven van Groningen, după discuţii cu preşedintele Traian Băsescu. Luni, şeful statului l-a chemat pe premierul Victor Ponta la consultări după ce, anterior, anunţase că nu va promulga legea diminuării CAS decât după ce Guvernul îi va spune de unde va lua bani pentru a acoperi reducerea respectivă şi ce intenţionează să facă pentru a nu genera dezechilibre bugetare. În opinia lui Traian Băsescu, diminuarea cu 5% a CAS-ului ar atrage după sine mărirea taxelor sau reducerea investiţiilor. Premierul Ponta spune, în schimb, că reducerea CAS cu 5% la angajator trebuie făcută acum, pentru că se înregistrează creştere economică şi încasări suplimentare la buget.
Dreapta politică românească în pragul unificării
La Bucureşti s-au încheiat, săptămâna aceasta, negocierile politice dintre cele mai importante formaţiuni de centru-dreapta din România, PNL şi PDL, care vor să fuzioneze. Liderii celor două partide de opoziţie au căzut de acord asupra ultimelor detalii ale unificării. Îşi propun să creeze o mare formaţiune care să poarte denumirea PNL şi care să se bată de la egal la egal cu PSD, câştigător categoric al euroscrutinului de la finele lunii mai. Pe termen scurt, obiectivul major al PNL-PDL este câştigarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie, la care vor avea un candidat comun pe care îl vor anunţa la începutul lunii august. Pe de altă parte, Consiliul Permanent al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România – în coaliţia la guvernare – l-a desemnat pe preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor, drept candidat la preşedinţia României.
