Retrospectiva săptămânii 6.04 – 12.04.2014

Principalele evenimente politice şi economice ale săptămânii ce tocmai se încheie.

Roxana Vasile, 12.04.2014, 12:41

România şi criza din Ucraina

Statele Unite ale Americii şi NATO îşi reafirmă angajamentul de a apăra România, date fiind evenimentele din Crimeea, mişcările agresive ale Rusiei şi lipsa de respect a acesteia faţa de suveranitatea Ucrainei – a declarat, joi, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei americane la Bucureşti, Duane Butcher. Declaraţiile acestuia vin la puţin timp după ce ministrul de externe Titus Corlăţean a declarat că România, în calitate de frontieră estică a Uniunii Europene şi a NATO şi de vecină la nord cu Ucraina, are aşteptări concrete privind o redesfăşurare spre est a capacităţilor militare ale NATO. Acelaşi mesaj l-a transmis şi secretarul de stat Bogdan Aurescu în SUA, unde s-a întâlnit cu asistentul secretarului de stat american pentru afaceri europene, Victoria Nuland. De la Moscova, preşedintele Vladimir Putin a avertizat, printr-o scrisoare trimisă liderilor din 18 ţări, inclusiv România, că europenii trebuie să asigure plata miliardelor de dolari pe care Ucraina le datorează Rusiei pentru importurile de gaze. În caz contrar, Moscova îşi rezervă dreptul de a opri livrările către Kiev, cu toate consecinţele care ar decurge şi pentru ţările europene care se aprovizionează cu gaze ruseşti ce tranzitează prin conductele ucrainene. Premierul Victor Ponta consideră că România nu ar fi afectată pe termen scurt de o eventuală criză a gazelor. (track) România are o dependenţă scăzută – o medie de 25% se importă din Rusia. Dacă vorbim de o criză de săptămâni sau de luni, nu este nici un fel de pericol nici pentru populaţie, nici pentru industrie. Dacă e vorba de o criză care se prelungeşte, atunci cu atât mai mult România trebuie să îşi dezvolte capacităţile de a avea o producţie internă.

Anchete şi vedete

Justiţia românească pare mai vioaie ca niciodată, după ce, ani de-a rândul, nu puţini au fost cei care i-au reproşat inerţia în special la adresa unor personaje politice sau provenind din mediul economic care se considerau intangibile. De săptămâna aceasta, social-democratul Radu Mazăre, primar al oraşului Constanţa, din sud-estul ţării, nedetronat de patru mandate, este anchetat pentru luare de mită. În 2011, Mazăre ar fi primit 175 de mii de euro de la un om de afaceri pentru ca firma lui sa câştige o licitaţie pentru construirea unui cartier de locuinţe sociale. La rândul său, preşedintele suspendat al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, acuzat de trafic de influenţă, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, în timp ce fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, Silviu Bian, a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. În fine, Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat Senatului să încuviinţeze arestarea preventivă a senatorului PSD, Ovidiu Marius Isăilă, cercetat pentru trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Candidaţi pentru europarlamentare

A mai rămas puţin peste o lună până la alegerile – din 25 mai – pentru desemnarea reprezentanţilor României în Parlamentul European. Pentru doi dintre candidaţi, pre-campania electorală s-a desfăşurat prin tribunale. Cel puţin în acestă fază, au avut satisfacţia de a fi obţinut câştig de cauză! Actor extrem de iubit, independentul Mircea Diaconu, a primit din partea justiţiei undă verde definitivă pentru a candida pentru un loc în viitorul legislativ european, după ce Agenţia Naţională de Integritate şi Ministerul Public îi contestaseră acest drept, pe motiv că în 2011 se aflase în incompatibilitate, ocupând, simultan, funcţiile de parlamentar şi director de teatru. Instanţa a explicat că Diaconu are „vocaţia legală incontestabilă” de a ocupa funcţia de europarlamentar, legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice neputând fi asociată legii penale. Totodată, justiţia a decis că lista pentru euroscrutin depusă de Corneliu Vadim Tudor sub sigla Partidului extra-parlamentar naţionalist România Mare este eligibilă. BEC refuzase să valideze lista din motive legate, în principal, de semnăturile necesare strânse de activiştii PRM.

Modificări la legea educaţiei

Profesorii care, în ultimii şase ani, au fost notaţi cel puţin cu 7 (din 10) la concursurile de titularizare din învăţământul preuniversitar românesc şi care sunt angajaţi pe perioadă determinată vor putea fi repartizaţi pe perioadă nedeterminată în unităţile de învăţământ unde predau. Decizia se va lua în urma unei sedinţe a inspectoratului scolar judeţean şi numai dacă catedra este vacantă. Guvernul a modificat în acest sens, prin ordonanţă de urgenţă, Legea educaţiei, la solicitarea Curţii Constituţionale, care primise o reclamaţie de la un cadru didactic. Acesta contesta un fost Articol din Lege, care – potrivit reclamantului – permitea titularizarea preferenţială a cadrelor didactice.

Românii şi inundaţiile

6% din populaţia României trăieşte în zone cu risc crescut de inundaţii. Administraţia Naţională Apele Române şi Institutul de profil au dat publicităţii hărţile care conturează acest pericol. Documentele, obligatorii pentru un stat membru al Uniunii Europene, vizează 11 bazine hidrografice şi evaluează, pe lângă riscul de revărsare a apelor, şi posibilele pagube materiale şi umane pe care le-ar putea produce inundaţiile. Directorul general al Administraţiei Naţionale Apele Române, Vasile Pintilie: (track) Suntem pregătiţi, în momentul de faţă, să anunţăm în tip real orice fenomen care ar putea avea efect distructiv asupra unor aşezări umane, acolo unde noi am identificat şi am reprezentat, prin hărţile de hazard şi hărţile de risc, aceste lucruri. Pentru a aduce lucrările de apărare împotriva inundaţiilor la standardele actuale ar fi nevoie de investiţii în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro.