Retrospectiva săptămânii 23.02 – 01.03.2014

Sumar: USL, alianţa de centru-stânga care era la putere în Romania, s-a desfiinţat; Executivul de la Bucureşti aprobă scrisoarea de intenţie cu FMI; Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a prezentat bilanţul pe anul trecut...

Mihai Pelin, 01.03.2014, 08:16

USL, alianţa de centru-stânga care era la putere în Romania, s-a desfiinţat

Considerată una dintre cele mai mari construcţii politice din ultimul sfert de secol, alianţa USL s-a prabuşit, după ce a guvernat aproape doi ani România. La parlamentarele din 2012, USL era creditată cu aproape 60% din sufragii, însă recordul aboslut în materie continuă să-l deţină Frontul Salvării Naţionale, strămoşul PSD-ului, care la alegerile din 1990, primele după căderea comunismului, obţinea puţin peste 65% din voturi. Disensiunile în USL au aparut în urmă cu aproape trei săptămâni, odată cu propunerea liberalilor ca edilul Sibiului, Klaus Iohannis, să ocupe, simultan, funcţiile de ministru de interne şi vicepremier. PSD s-a opus, iar toţi miniştrii şi secretarii de stat liberali şi-au prezentat demisiile, după ce formaţiunea lor a decis să iasă de la guvernare. Premierul social-democrat Victor Ponta va prezenta săptămâna viitoare, în Parlament, componenta viitorului executiv, din care vor face parte PSD şi aliaţii săi mai mici PC şi UNPR. Pe de altă parte, PSD negociaza şi cu UDMR, formatiune prezentă în aproape toate guvernele din perioada 1996- 2012, pentru cooptarea acesteia în noul cabinet. În urma destrămării USL, fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu a plecat din partidul la a cărui re-fondare a luat parte, în anii ‘90 şi pe care l-a şi condus o bună bucată de vreme. El a anunţat crearea Partidului Reformist Liberal, dar şi o posibilă candidatură la alegerile prezidenţiale din decembrie.

Executivul de la Bucureşti aprobă scrisoarea de intenţie cu FMI

Guvernul român a aprobat scrisoarea de intenţie convenită cu FMI, aferentă acordului stand-by de tip preventiv încheiat toamna trecută. Scrisoarea de intenţie a fost aprobată de Cabinetul condus de Victor Ponta în formula restrânsă de 9 miniştri, după ce liberalii s-au retras din executiv. Documentul a fost trimis şefului statului, Traian Basescu. El condiţionase semnarea scrisorii de renunţarea la majorarea accizei la carburanţi. Scrisoarea nu conţine menţiuni în acest sens, dar nici privitoare la acordarea de facilităţi la plata ratelor bancare pentru persoanele fizice, şi ele contestate de preşedinte. Acordul a fost încheiat între România şi FMI pentru o perioadă de doi ani şi este în valoare de aproximativ două miliarde de euro.

Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a prezentat bilanţul pe anul trecut

În România, Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis în judecată anul trecut peste 1.000 de inculpaţi, inclusiv miniştri, parlamentari, preşedinţi de consilii judeţene şi primari, directori de companii naţionale sau alte instituţii publice, iar prejudiciul fraudelor anchetate a fost estimat la aproape 250 de milioane de euro. Acesta este, pe scurt, bilanţul prezentat de către şefa instituţiei, Laura Codruţa Kövesi, care a reclamat, pe de altă parte, presiunile publice şi atacurile la adresa actului de justiţie cu care s-au confruntat procurorii anticorupţie. Ultimii înalţi demnitari intraţi în vizorul DNA sunt fostul ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David, fostul ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu şi preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Dan Radu Ruşanu. Corupţia instituţională a continuat să reprezinte o problemă larg răspândită în România în 2013 şi a afectat toate sectoarele societăţii, se arată în cel mai recent raport al Departamentului de Stat american. Potrivit documentului, sistemul judiciar a acţionat pentru urmărirea şi pedepsirea oficialilor care au comis abuzuri. Autorităţile române au amânat, însă, în mod repetat procedurile legale în cazuri referitoare la presupuse abuzuri ale poliţiei, iar multe dintre ele au fost finalizate prin achitări.

Cetăţenii din Rep. Moldova vecină pot călători fără viză în spaţiul Schengen

Ministerul roman de Externe a salutat votul istoric din Parlamentul European, care a aprobat cu o largă majoritate eliminarea vizelor pentru cetăţenii din Rep.Moldova (ex-sovietică, majoritar romanofona). Aceasta devine prima ţară din Parteneriatul Estic care va beneficia de liberalizarea regimului vizelor. Măsura le va permite cetăţenilor moldoveni care deţin paşapoarte biometrice să circule liber în spaţiul Schengen timp de 90 de zile într-o perioadă de 6 luni. Decizia ar putea intra în vigoare chiar în această vară, după aprobarea în Consiliul European. Liberalizarea regimului de vize a fost una dintre priorităţile coaliţiilor pro-europene care au venit la putere după înlăturarea comuniştilor. Rep.Moldova a parafat, anul trecut, şi Acordul de asociere la UE, pe care speră să îl semneze în decursul acestui an.

Legislativul de la Kiev anulează legea privind recunoaşterea limbilor regionale

Pe fondul schimbării de regim de la Kiev, Parlamentul ucrainean a abrogat legea prin care limba unei minorităţi putea fi folosită în cadru oficial, dacă acea minoritate reprezenta peste 10% din populaţia unei regiuni. De prevederile acestei legi beneficiau şi românii din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia. MAE de la Bucureşti a avertizat că Ucraina trebuie să protejeze drepturile minorităţilor naţionale, în cazul în care vrea să rămână ancorată în parcursul său european. De asemenea, MAE susţine că va urmări situaţia etnicilor români din Ucraina, precum şi modul în care drepturile lor sunt respectate şi promovate. La rândul său, premierul roman Victor Ponta si-a exprimat dorinţa ca legea să fie înlocuită în cel mai scurt timp de o reglementare europeană şi a repetat că respectarea drepturilor minorităţii române este importantă pentru autorităţile de la Bucureşti.