Retrospectiva săptămânii 20/01-26/01/2013
Proiectul bugetului de stat al României pe 2013 a fost aprobat de executiv
Daniela Budu, 26.01.2013, 02:23
Proiectul bugetului de stat al României pe 2013 a fost aprobat de executiv
Guvernul de la Bucureşti a aprobat proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2013. De luni, acestea vor intra în analiza comisiilor de specialitate, urmând ca dezbaterile în plenul reunit al Parlamentului să înceapă pe 5 februarie. Proiectul bugetului de stat se bazează pe o creştere economica de 1,6%, o inflaţie medie anuală de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro şi un deficit bugetar de 2,1% din PIB. Potrivit ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, noul proiect bugetar vizează dezvoltarea economică a României şi este construit pe indicatori macroeconomici în creştere faţă de anul trecut. Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat că noul proiect de buget prevede cheltuieli mai mari cu 15,4 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro) decât în 2012, orientate în principal către reîntregirea salariilor bugetarilor, precum şi către arieratele din sănătate. La rândul său, premierul Victor Ponta descrie bugetul drept unul realist, care va permite păstrarea investiţiilor şi alocarea mai multor bani pentru cofinanţarea proiectelor europene. Potrivit lui, echilibrat şi raţional, bugetul pentru 2013 va asigura respectarea angajamentelor cu principalii creditori internaţionali ai României, dar şi a deciziilor de majorare a salariului minim la 800 de lei (180 de euro) şi de indexare a pensiilor cu 4%.
Creditorii internaţionali ai României, din nou la Bucureşti
Până la sfarşitul lunii, experţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale discută, la Bucureşti, cu oficialii români despre perspectivele economice interne şi internaţionale, reforma companiilor de stat şi problemele din domeniul sănătăţii. România a înregistrat întârzieri în ceea ce priveşte privatizarea companiilor de stat cu pierderi. Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat că privatizarea CFR Marfă a devenit prioritatea numărul unu a ministerului. Potrivit lui, situaţia economică a companiei nu permite redresarea decât în condiţiile unei infuzii de capital din partea unui investitor privat. La compania aeriană Tarom ar urma să fie vândut un pachet minoritar de 20% din acţiuni, pentru ambele societăţi termenul limită fiind de şase luni. Cât priveşte combinatul petrochimic Oltchim (sud), Consiliul de Administraţie al acestuia a decis, la propunerea ministerului Economiei, intrarea în insolvenţă, în încercarea de redresare a societăţii. Angajaţii, care nu susţin soluţia, au ameninţat cu noi proteste. Corneliu Cernev, lider de sindicat: Aş fi dorit mai multă implicare din partea persoanelor cu greutate la nivelul ministerului şi guvernului în problema Oltchim. Nu avem, astăzi, când vorbim, toate certitudinile, decât nişte angajamente”. Pe de altă parte, ministerul Energiei are în vedere, în primă fază, redresarea Transgaz, NuclearElectrica şi Romgaz.
Drepturi şi responsabilităţi pentru parlamentarii români
Senatorii şi deputaţii români şi-au adoptat, în această săptămână, după dezbateri aprinse, dar cu mare majoritate de voturi, noul statut. Acesta le impune aleşilor unele restricţii la capitolul cheltuieli, nu le dă voie să-şi angajeze rudele la cabinetele parlamentare, dar le permite în schimb să aibă în paralel şi alte funcţii dacă sunt în anumite domenii stabilite de lege, cum ar fi educaţia sau cercetarea. Cel mai dezbătut punct din statut se referă la imunitate. Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie cerută în cazul unui ales a rămas nemodificată, în schimb textul prevede că mandatul parlamentarului încetează numai când există o hotărâre definitivă care constată incompatibilitatea sau conflictul de interese. Conform reglementărilor precedente, comisiile juridice din Parlament evaluau solicitările privind deschiderea unor anchete penale împotriva parlamentarilor şi ofereau un aviz consultativ, după care urma votul obligatoriu din plen. Prin schimbările aprobate, nu se va mai ajunge la votul din Parlament în cazul în care comisiile vor respinge solicitările procurorilor, iar aceştia trebuie să prezinte „motive concrete şi temeinice”. Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, schimbarea statutului se impunea, cel anterior fiind elaborat în 2006, când România nu era membră a UE şi când nu exista Agenţia Naţională de Integritate. Din opoziţie, PDL şi PP-DD au dezaprobat modificările aduse statutului. Tot în această săptămână, cele două camere ale Parlamentului şi-au adoptat şi bugetele proprii care au rămas la valorile de anul trecut.
Români, victime ale terorismului
Doi români şi-au pierdut viaţa în criza ostaticilor din Algeria, alături de alţi zeci de angajaţi străini care se aflau în complexul de exploatare a gazelor naturale în momentul atacului teroriştilor. Aproape 700 de muncitori algerieni şi 100 de străini, printre care şi 3 români, au reuşit să scape sau au fost salvaţi de armata algeriană. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că terorismul se află la frontiera de sud a UE: Evenimentele din Algeria au confirmat încă o dată că grupări teroriste puternice sunt capabile să ucidă cetăţenii noştri şi aici trebuie să ne punem o întrebare: cum ne apărăm cetăţenii? Nu putem trece peste evenimentele din Algeria fără să ne punem această întrebare. Ei când pleacă cu companiile noastre să lucreze în teritorii străine, pleacă cu sentimentul că statul lor îi va apăra.”La rândul său, premierul Victor Ponta a afirmat că nu are nimic de reproşat celulei de criză constituite la Bucureşti pentru salvarea ostaticilor români din Algeria. Acţiunea teroristă a fost revendicată de o grupare care are legături cu al-Qaida şi a fost întreprinsă ca represalii la ofensiva militară franceză asupra bastioanelor islamiste din Mali, ţară vecină cu Algeria.
