Contribuțiile financiare ale statelor membre la bugetul UE
PE vrea să acorde fonduri majorate politicilor destinate tinerilor, cercetării, creşterii şi crearii de locuri de muncă. Eurodeputatul Cristian Busoi: În 2026 decizia sigur cu rata inflației un euro de acum nu va avea aceeași putere de cumpărare în statele membre ca și în 2026 dar în mod contabil în mod de decizie politică acest lucru poate părea la prima vedere suficient în realitate dacă vrem să avem planuri mai ambițioase sigur ne-ar trebui un buget mai mare. Nu este însă simplu să creștem contribuția statelor membre nici măcar pentru România nu este simplu care totuși are o contribuție mică și mai ales România este una din statele net beneficiare ale fondurilor europene adică primim mult mai mulți bani de la bugetul european decât contribuim cu atât mai dificil este să faci acest lucru în state precum Franța, Germania, Italia. Cel puțin în Italia forțele sceptice din punct de vedere al integrării europene și al construcției europene au obținut voturi extrem de importante și chiar se pregăteau să facă o coaliție de guvernare.
admin, 12.04.2019, 12:03
PE vrea să acorde fonduri majorate politicilor destinate tinerilor, cercetării, creşterii şi crearii de locuri de muncă. Eurodeputatul Cristian Busoi: În 2026 decizia sigur cu rata inflației un euro de acum nu va avea aceeași putere de cumpărare în statele membre ca și în 2026 dar în mod contabil în mod de decizie politică acest lucru poate părea la prima vedere suficient în realitate dacă vrem să avem planuri mai ambițioase sigur ne-ar trebui un buget mai mare. Nu este însă simplu să creștem contribuția statelor membre nici măcar pentru România nu este simplu care totuși are o contribuție mică și mai ales România este una din statele net beneficiare ale fondurilor europene adică primim mult mai mulți bani de la bugetul european decât contribuim cu atât mai dificil este să faci acest lucru în state precum Franța, Germania, Italia. Cel puțin în Italia forțele sceptice din punct de vedere al integrării europene și al construcției europene au obținut voturi extrem de importante și chiar se pregăteau să facă o coaliție de guvernare.
În Germania și în Franța sigur că în final lucrurile au rămas într-un echilibru și partidele pro europene fie că vorbim de un partid nou partidul domnului Macron în Franța sau de Uniunea Creștin Democrată condusă de doamna Merkel în Germania au reușit să obțină încrederea și să mențină guvernarea.
Totuși în aceste țări partidele și politicienii euro-sceptici au avut din ce în ce mai mare succes, din ce în ce mai mare audiență, ori e dificil să le explici cetățenilor acestor țări că trebuie să contribuie mult mai mult decât contribuiau până acum. Haideți să vedem în primul rând în ce măsură se va agrea această creștere care nu este foarte mare dar este una semnificativă de cel puțin 10 %, în ce măsură se vor gândi niște surse de finanțare la nivel european și sunt mai multe scenarii de la TVA la anumite taxe pe anumite tranzacții în zona digitală, sunt mai multe discuții legate de marile companii din domeniul digital să cotizeze la bugetul european, evident în funcție de încasările pe care le obțin, și haideți să vedem cum vor fi cheltuiți acești bani. Undeva vor trebui să existe anumite reduceri importante să nu fie foarte mari la politica de coeziune și mai ales să nu sufere țările care au cea mai mare nevoie de instrumentele de coeziune, și mă refer în primul rând la România, și de văzut cât de eficient pot fi folosiți banii pentru lupta împotriva migrației ilegale și a terorismului.
Alocarea de către fiecare stat membru a unui procent de 1% sau 1,08% din venitul naţional brut, la bugetul alocat exerciţiului financiar multianual, care va acoperi perioada 2021-2027, este insuficientă pentru actualele provocari.