Combaterea risipei alimentare
Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. În Uniunea Europeană sunt irosite anual 88 de milioane de tone de alimente, în jur de 20% din totalul alimentelor produse.
admin, 18.03.2019, 12:14
Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. În Uniunea Europeană sunt irosite anual 88 de milioane de tone de alimente, în jur de 20% din totalul alimentelor produse.
Se estimează că în Uniunea Europeană sunt generate anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a 173 de kilograme pe cap de locuitor. Pe primul loc în generarea deșeurilor alimentare se găsesc gospodăriile.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru, etichetele privind data expirării nu sunt bine înțelese de consumatorii europeni. Această confuzie sporește rata risipei alimentare. Statisticile Uniunii Europene arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, cu 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an.
Ce se poate face pentru combaterea risipei alimentare din România, ne spune Sorin Minea, președintele Federației Patronatelor din industria alimentară Romalimenta:
Marea majoritate a produselor aruncate nu sunt cele din magazine sau din fabrici, ci sunt cele din gospodăria fiecăruia dintre noi. Dacă produsele la limita termenului de valabilitate se vor ieftini, tendinţa de a cumpăra mai mult va deveni mai mare. Problema României este o problemă diferită faţă de marea majoritate a ţărilor din Comunitatea Europeană. Noi am încercat să luăm un model franţuzesc care vorbeşte despre băncile de alimente. Modelul franţuzesc, a se ţine cont că totuşi din punct de vedere al siguranţei nu, dar din punct de vedere al transportului, al depozitării şi al tuturor celorlalte şi al educaţiei, este puţin peste noi. Dar totuşi au avut nişte probleme cu salmonella, dacă nu mă înşel, la produsele de origine animală. De aceea, idealul este ca în clipa în care vorbim despre risipa alimentară să nu încercăm să împărţim în dreapta şi în stânga produse de origine animală perisabile, pentru că riscul este imens. Totdeauna România a vut tendinţa să ia un model. Ca să poţi să aplici în România un sistem trebuie, în primul rând, să ai un studiu despre situaţia reală din România. A-l tenta pe român să cumpere cel mai mult reducând preţul în magazine, părerea mea sinceră este că nu reduce risipa. Ar trebuie mai mult pe factorul educaţional, ar trebui mai mult să i se explice românului că orice s-ar întâmpla magazinele nu vor dispărea din România.
