Studiu de caz: „Dezvoltare locală integrată”
Comisia Europeană își dorește realizarea de studii privind performanțele pe care le au proiectele cu finanțare europeană, impactul în comunitățile unde acestea au fost implementate.
Ștefan Rancu, 12.07.2018, 15:56
Comisia Europeană își dorește realizarea de studii privind performanțele pe care le au proiectele cu finanțare europeană, impactul în comunitățile unde acestea au fost implementate.
În acest context, în România, în urma unei cercetări realizate în zece comunităţi dezavantajate din ţară (dintre care, cinci cu populaţie majoritar romă), în care există în prezent proiecte finanţate prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU), Coaliţia ONG pentru Fonduri Structurale a lansat Raportul despre performanţa acestor proiecte, la aproximativ șase luni de la semnarea contractelor de finanţare.
Raportul arată în ce măsură banii europeni aduc îmbunătăţiri autentice condiţiilor de viaţă în comunităţile sărace şi care este ritmul cheltuirii acestor bani. De asemenea, cercetarea prezintă care este realitatea din teren, conform experienţei promotorilor fondurilor, dar şi a membrilor comunităţii.
Iată și câteva dintre concluziile raportului: un aspect pozitiv este realizarea analizei preliminare a nevoilor la nivelul comunităţii în care se desfășoară proiectul; deși intervenția era gândită la nivel de gospodărie”, activitățile se centrează în realitate pe indivizi, fără a urmări creșterea calității vieții la nivelul gospodăriei; mai departe, activitățile propuse pentru încurajarea antreprenoriatului în comunităţile vulnerabile şi expuse la sărăcie sunt nerealiste; se simte la nivelul proiectelor lipsa de experiență a autorităților publice locale în gestionarea proiectelor cu finanțare europeană.
Oana Preda, director executiv CeRe (Centrul de Resurse pentru participare publică), ne-a spus:
„Am ales una dintre multele categorii finanțate cu fonduri europene, și anume proiectele care intră sub umbrela Dezvoltare locală integrată”. Sunt proiecte care se adresează direct unor comunități marginalizate, unele în care se găsește populație de etnie romă, altele în care nu neapărat, doar sunt vulnerabile. Noi am avut cinci cercetători de teren, care au mers în zece astfel de comunități, în care se găsesc implementate proiecte din această categorie. Colegii noștri au încercat să surprindă cât de bine aceste proiecte, care se află acum în prima lor parte, răspund nevoilor locale. Prin proiectele respective, încearcă să rezolve, în același timp, cât mai multe probleme: educație, accesul pe piața muncii, aspecte ce țin de locuire, de accesul la servicii medicale ale comunității respective”.
