Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii
În noua
politică agricolă comună după anul 2020 fermele mari nu vor mai primi subvenţii
pentru dezvoltare.
admin, 05.04.2018, 09:00
Noua
politică agricolă comună după 2020 sprijină fermierii și încurajează
dezvoltarea dinamică și durabilă a agriculturii și a comunităților rurale în
ansamblu. O comunicare a Comisiei Europene stabilește liniile directoare ale
viziunii Comisiei privind viitorul Politicii Agricole Comune după 2020.
Obiectivul este simplificarea și adaptarea politicii Uniunii Europene în domeniul
agricol în concordanță cu instabilitatea piețelor agricole şi angajamentele
Uniunii Europene cu privire la schimbările climatice.
Miniștrii agriculturii
din statele membre au subliniat importanța plăților directe și au considerat că
modul în care acestea sunt concepute ar putea fi îmbunătățit în continuare,
făcându-le mai echitabile, mai direcționate și eficace pentru fermierii din
întreaga Uniune Europeană. Cu toate acestea, în noua Politică Agricolă Comună
se doreşte plafonarea subvenţiilor, ceea ce înseamnă că după anul 2020 fermele
mari nu vor mai primi subvenţii pentru dezvoltare.
Emil Dumitru, preşedintele
Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară şi
Servicii conexe ProAgro, explică:
La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sigur că sunt fermierii
care au depus cerere unică de plată pe suprafață și sunt în număr de 885 de mii
de fermieri. O agricultură așa de tânără cu o restituire a proprietăților de
doar 28 de ani încă nu a reușit să comaseze terenul și nu a reușit să se
consolideze și ar fi o greșeală strategică ca după 2020 să plafonăm
subvențiile, în condițiile în care avem exploatații într-adevăr mari dar care produc
pentru piață și au reușit să facă comasarea. Noi ne opunem plafonării
subvențiilor pentru că ar fi împotriva intereselor economice ale sectorului
agroalimentar din România și credem noi că ar trebui să purtăm o discuție
foarte serioasă despre ce înseamnă viitorul politicii agricole comune, pentru
că odată cu povestea asta cu naționalizarea politicii agricole comune practic
nu mai putem să discutăm de o strategie europeană de finanțare a agriculturii
și industriei alimentare europene.
