Perspective de dezvoltare în acvacultura din România
Prin
intermediul politicii comune în domeniul pescuitului, reformate, Uniunea
Europeană sprijină în mod prioritar sectorul acvaculturii. Comisia Europeană a
publicat un set de orientări care stabilesc prioritățile comune și obiectivele
generale pentru piscicultura europeană. Au fost identificate patru domenii
prioritare – standarde ridicate de calitate, sănătate și mediu, îmbunătățirea
accesului la spațiu și apă, reducerea poverii administrative pentru acest
sector şi creșterea competitivității. Uniunea Europeană investeşte în proiecte
de cercetare în domeniul interacțiunilor cu mediul, al sănătății și
alimentației peștilor de crescătorie, precum și al reproducerii acestora. Toate
acestea sunt elemente esențiale pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii europene.
admin, 15.02.2018, 12:38
Prin
intermediul politicii comune în domeniul pescuitului, reformate, Uniunea
Europeană sprijină în mod prioritar sectorul acvaculturii. Comisia Europeană a
publicat un set de orientări care stabilesc prioritățile comune și obiectivele
generale pentru piscicultura europeană. Au fost identificate patru domenii
prioritare – standarde ridicate de calitate, sănătate și mediu, îmbunătățirea
accesului la spațiu și apă, reducerea poverii administrative pentru acest
sector şi creșterea competitivității. Uniunea Europeană investeşte în proiecte
de cercetare în domeniul interacțiunilor cu mediul, al sănătății și
alimentației peștilor de crescătorie, precum și al reproducerii acestora. Toate
acestea sunt elemente esențiale pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii europene.
Ce rol joacă acvacultura în România, cât de important este acest sector şi dacă
există premise de dezvoltare aflăm de la Nicolae Dimulescu, preşedintele
Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură: În registrul unităţilor de
acvacultură, la ora actuală, avem circa 75 de mii de hectare de amenajări
piscicole, care sunt amenajări active. Paleta de peşte oceanic care este
solicitată de consumatori vine din import şi comerţ intracomunitar şi aceasta
se ridică la circa 80 de mii de tone. Ceea ce trebuie să facem noi şi să
acţionăm în perioada imediat următoare este dezvoltarea acvaculturii pentru că
aici avem un potential uriaş. Nu putem să ne rezumăm la cele doar 12.500 de
tone care se realizează în prezent. Avem un potenţial uriaş de dezvoltare care trebuie
valorificat şi în acest context sigur că aportul acvaculturii la consumul de
peşte în România se va nu dubla, nu tripla, ci va trebui să ajungă de cel puţin
5-6 ori mai mare decât este la ora actuală, în prezent. Sperăm ca anul acesta
toate suprafeţele pe care le avem şi nu produc să fie repuse în funcţiune şi să
aducem acvacultura la nivelul pe care îl merită în funcţie de potenţialul pe
care îl avem şi specialiştii pe care îi avem în ţară.
Aşadar, ca orice altă
activitate umană, acvacultura trebuie gestionată în mod durabil și responsabil.
La nivel european, acvacultura furnizează aproape 20% din producția de pește și
oferă locuri de muncă pentru aproximativ 85 de mii de persoane.
