Definirea poziţiei naţionale în luarea deciziilor la nivel european (2)
Continuăm astăzi să vorbim despre definirea poziţiei naţionale în luarea deciziilor la nivel european. Pentru că este important să înțelegem ce așteptări să avem de la politicienii noștri atunci când vine vorba despre hotărârile luate la nivelul UE.
Luana Pleşea, 06.06.2020, 18:53
Continuăm astăzi să vorbim despre definirea poziţiei naţionale în luarea deciziilor la nivel european. Pentru că este important să înțelegem ce așteptări să avem de la politicienii noștri atunci când vine vorba despre hotărârile luate la nivelul UE.
Sistemul instituțional al Uniunii Europene permite și chiar obligă fiecare stat să aibă o poziție în luarea deciziilor. (…) Iar România, teoretic, cel puțin, la nivel decizional nu este deloc dezavantajată, ci, dimpotrivă, ar putea avea niște avantaje relative. Explica în primul episod profesorul Iordan Gheorghe Bărbulescu rolul și locul statelor membre în luarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene. Și tot atunci am discutat și despre prilejul pe care l-a avut România de a-și afirma puterea de decizie cu ocazia Președinției la Consiliul UE.
Dar să ne uităm și la alte situații concrete, alte decizii luate la nivel european… exemple în care România și-a conturat o poziție fermă, în interesul cetățenilor săi, dar și exemple de momente în care ar fi trebuit să fim mai prezenți. Tot împreună cu prof. univ. dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu.
