Igiena informaţională şi reducerea poluării digitale
Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență presupune elaborarea unor strategii vizionare și impunerea unor măsuri concrete în special pentru zona tranziției digitale și verzi.
Camelia Teodosiu, 30.03.2021, 09:17
România se
aliniază tot mai mult standardelor europene, iar suma de aproape 4 miliarde de euro, care ne-a
fost alocată, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, ne ajută să
facem față unei tranziții bazată pe cunoaștere și inovare, în condiții de
transparență și respectarea statului de drept.
Această
tranziție presupune atât oameni noi, educați, pregătiți pentru schimbările
economice în noua societate digitală și verde, cât și măsuri concrete pentru
igiena informațională și reducerea poluării digitale.
Propuneri concrete, în
acest sens, vin de la Andreea Paul – Președinte INACO – Asociația Inițiativa
pentru Competitivitate:
Suntem obligați
să ne propunem creșterea de cel puțin 90 de ori a numărului de absolvenți în
domeniile high tech. Un al doilea lucru pe care îl propun foarte concret este
să grăbim adoptarea strategiei naționale pentru digitalizarea educației Smart
Edu și care prevede construcția de laboratoare educaționale digitale în școli,
acele smart lab-uri pe care noi INACO le-am pilotat deja în cinci entități publice,
funcționale și unde am integrat roboți, imprimantele 3D, Internetul Tuturor Lucrurilor,
scannerele 3D, laserele 3D, creioanele 3D, softuri, aplicații pentru absolut
toate materiile, plus aceeași strategie pentru digitalizarea educației prevede
introducerea educației digitale transdisciplinare încă din clasa întâi.
Un alt
element pe care nu l-a atins nimeni până acum și îmi propun să contribui la
dezbaterea publică ține de introducerea temei poluării digitale în ceea ce
înseamnă tranziția digitală și verde a României și a întregii Uniuni Europene.
Fac acest lucru pentu că el este total absent în planul inițial și în dialogul ulterior
interinstituțional public, pentru că această poluare digitală se dublează la
fiecare patru ani.
Să vă dau un exemplu foarte concret, Internetul consumă
astăzi 10%, cel puțin, din resursele energetice globale; sau videostreaming-ul
la care asistăm și noi în prezent a avut aceeași amprentă de carbon în anul
2018, echivalent cu întreaga economiei a Spaniei. Și pe lângă poziționarea
noatră ca potențiali lideri europeni și furnizori globali de soluții de
securitate cibernetică, cred că România se poate așeza la masa decizională
europeană și cu proiecte inovatoare în domeniul diminuării poluării digitale.
