Proiect de inspiraţie italiană, pus în practică în Deltă

La Tulcea, a demarat un proiect cu finanţare europeană, care caută să identifice noi resurse ce pot fi valorificate.

admin, 28.11.2019, 09:18

Apropierea de natură şi
posibilitatea de a admira peisajele unice în Europa – sunt două
dintre motivele pentru care turiştii români şi străini aleg să viziteze Delta
Dunării.

Însă Delta, nu atrage doar iubitori de
natură. Şi gurmanzii îşi planifică vacanţe în Deltă,
cu gândul la tradiţionalul borş de peşte sau alte preparate pe bază de peşte,
gătite după reţete trasmise de oamenii Deltei din generaţie în generaţie. Pe viitor însă, gastronomia Deltei s-ar putea
diversifica şi mai mult.

Pe lângă borşul, chiftelele ori zacusca de
peşte, în meniurile localurilor din Deltă ar putea apărea şi diverse preparate
din fructe de mare, proaspăt culese din apele Deltei. Astfel, localnicii ar avea o nouă alternativă
de a-şi câştiga existenţa, în condiţiile în care peştele este tot mai puţin iar
turismul ar avea şi el de câştigat. Este obiectivul unui proiect cu finanţare
europeană, derulat de Asociaţia de Pescari Goloviţa şi Asociaţia Ro pescador. Reprezentanţii acestora vor să găsească
mijloace de a pescui şi moluşte, în condiţiile în care peştele este tot mai
puţin.

Explică preşedintele Asociaţiei RO-PESCADOR,
Daniel Buhai: Ştim
cu toţii unde ne aflăm acum: o resursă piscicolă, în cazul multor specii,
aflată în declin, o presiune ridicată pe această resursă, exercitată de
populaţia locală. Noi dorim să identificăm acele moluşte cu valoare ridicată de
piaţă şi perspectivă bună de piaţă, pe care deja le-am găsit în afara
Rezervaţiei, unde s-a şi reglementat o metodă de pescuit cu hidrodraga pentru
anumite moluşte, şi unde găsim vongole comune. Iar în Rezervaţie, cel puţin la
prima cercetare făcută de pe ţărm, există suficient de multe specii care pot
prezenta intereş mă refer la moluştele vivalde şi nu la rapana, pe care oricum
ştim că o avem. Proiectul doreşte să ofere o alternativă. Va propune nişte
măsuri, care să permită anumite metode de pescuit, să stabilească zonele şi
bineînţeles, să stabilească cotele exploatabile, anual.

De câştigat va avea şi turismul, susţine
Daniel Buhai, care mai spune că modelul este preluat din Italia:

Turismul are o
componentă culinară foarte importantă. Mai multe de jumătate din turiştii care
vin în Deltă îşi doresc un borş de peşte. Noi, dorim ca în viitor, să-şi dorească
să mănânce şi o porţie de spaghete cu vongole sau altă propunere culinară.
Lucru carem, de fapţ se întâmplă în zona Veneţiei, zonă care prezintă
caracteristici similare cu Delta Dunării. Din Delta Po-ului, se pescuiesc peste
20 de mii de tone de vongole şi se produc din acvacultură peste 40 de mii. Nu
am făcut decât să vedem ce se întâmplă în celelalte ţări şi am rămas surprinşi
că autorităţile noastre n-au încercat să dezvolte o direcţie în sensul ăsta. Ar
fi dus la rezolvarea multor probleme sociale în Deltă.

Proiectul are o valoare de 600 de mii de
euro şi este finanţat de Fondul European de pescuit şi afaceri maritime.

Finalitatea proiectului este obţinerea unui
studiu de specialitate care va cuprinde toate informaţiile necesare pentru
certificarea activităţii de pescuit pe acest sector şi elaborarea unui ghid de
bune practici, care va fi transformat într-un îndrumar pentru cei care vor
desfăşura această activitate.