Cotele de refugiaţi în UE
Pe Marea Neagră sunt interceptate frecvent ambarcaţiuni pline cu migranţi din Orientul Mijlociu. Familii care îşi lasă în urmă casele, slujba şi rostul, pentru a ajunge într-o lume fără război.
Cristina Ghelasie, 21.12.2017, 10:37
Pe Marea Neagră sunt interceptate frecvent ambarcaţiuni pline cu migranţi din Orientul Mijlociu. Familii care îşi lasă în urmă casele, slujba şi rostul, pentru a ajunge într-o lume fără război. Cel mai recent exemplu vine chiar de luna trecută. 65 de oameni, printre care 24 de copii, au fost salvaţi de Garda de Coastă, după ce şi-au riscat viaţa călătorind pe mare, în ambarcaţiuni şubrede. România poate însemna pentru unii dintre ei un nou început. Anul acesta, forurile europene au făcut paşi importanţi privind fenomenul migraţionist, dar chiar şi aşa subiectul rămâne unul delicat în Europa.
Paul Bălan, specialist relaţii sociale Centrul Regional de Integrare Constanţa: Majoritatea migranţilor, care ajung la noi în ţară, parcurg o traiectorie destul de periculoasă. Vin din zone la fel de periculoase, majoritatea căutând un trai decent şi siguranţa pe care n-o au la ei în ţară. Cred că cel mai tare m-a impresionat puterea de care pot da dovadă. Am cunoscut persoane care şi-au lăsat casele în urmă, maşina în garaj doar de frica zilei de mâine sau chiar şi a zilei respective. …spune Paul Bălan, specialist relaţii sociale la Centrul Regional de Integrare Constanţa.
În urmă cu doi ani, Comisia Europeană a aprobat un plan privind relocarea a 160.000 de refugiaţi din Italia şi Grecia în celelalte state membre, dar până în prezent doar 30 de mii au fost primiţi în alte ţări. Şi e vorba de mult mai mult, afirmă inspectorul general al Poliţiei de Frontieră Române, chestorul Ioan Buda: Pe această rută Vest – Balcanică sunt în dinamică aproximativ 80.000 de migranţi. Colegii turci spun că fac tot ceea ce ţine de ei pentru a monitoriza coasta Turciei. Sper că printr-o colaborare şi o cooperare bună între autorităţile de frontieră vom rezolva şi această problemă.
Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, în cele 6 centre de azil din România trăiesc aproximativ 700 de refugiaţi. Oamenii primesc adăposţ servicii medicale şi bani pentru hrană, toate din fonduri europene, prin intermediul unor ONG-uri, care fac mai mult decât să le deschidă o uşă…, le ţin loc de cămin.
Însă, criza refugiaţilor din Orientul Mijlociu nu ţine doar de ospitalitatea popoarelor gazdă, ci de politici mai bune şi de cum pot fi ajutaţi să se adapteze, să înţeleagă obiceiurile locului şi să comunice. Europarlamentarul Ramona Mănescu: Nu se mai discută despre primirea migranţilor indiferent de unde, cum, în ce număr…, acum se discută de migraţie legală şi de cele mai bune instrumente de returnare a acelor migranţi, care nu au ce să caute în Uniunea Europeană. Sigur că se va continua preluarea din taberele de refugiaţi şi din Grecia, şi din Italia, şi din Turcia, dar într-un număr rezonabil şi nu să creeze haos şi tensiuni în Uniunea Europeană.
La începutul acestei luni, Poliţia de Frontieră Română a preluat preşedinţia Forumului de Cooperare la Marea Neagră, organism care vrea să ţină sub control fenomenul migranţiei. Statisticile arată că, din august încoace, peste 500 de migranţi au ajuns în ţara noastră pe Marea Neagră. Deşi cifra nu îngrijorează autorităţile din România, valul migraţionist continuă să provoace discuţii aprinse în Uniunea Europeană.
