Vizita lui Juncker în Tunisia – discursul ţinut la Muzeul Bardo, din Tunis
Atentatele teroriste din ultimii ani - comise în ţări europene sau oriunde în altă parte, în lume - au lăsat urme dureroase în memoria noastră.
Daniela Coman, 01.11.2018, 09:03
Atentatele teroriste din ultimii ani – comise în ţări europene sau oriunde în altă parte, în lume – au lăsat urme dureroase în memoria noastră. În discursul ţinut la Muzeul Bardo din Tunis, locul unuia dintre cele mai sângeroase atentate, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le-a adus un omagiu victimelor şi a subliniat legăturile strânse dintre Europa şi Africa.
Tunisia, nu demult un paradis al vacanţelor pentru turiştii europeni, a fost de două ori, în 2015, scena terorii extreme. În martie, doi indivizi înarmaţi au intrat în celebrul Muzeu Bardo şi au deschis focul asupra turiştilor care îl vizitau. 22 de oameni au fost ucişi, 20 dintre ei străini. În iunie tot 2015, 38 persoane erau omorât pe plajele a două hoteluri de lux din staţiunea tunisiană Sousse de un bărbat care a deschis focul cu o armă automată. Ulterior, Tunisia a fost ocolită de străini, cu efecte catastrofale asupra economiei sale, în care turismul are o pondere importantă.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a rostit un discursul emoţionant, la Muzeul Bardo din Tunis: Am vrut să vin în acest loc pentru că păstrez în memorie atentatele din 2015. Am dorit să aduc un omagiu victimelor acelei teribile tragedii. Să ne gândim la acei oameni, care, în timp ce vizitau acest splendid muzeu, şi-au pierdut viaţa. Pentru că aceia ce urăsc viaţa le-au întrerupt destinul, le-au distrus visurile. Ceea ce s-a întâmplat în Tunisia în martie şi în iunie 2015, pe mine m-a marcat pe viaţă. Pentru că între Uniunea Europeană şi Tunisia există o istorie şi o prietenie îndelungată la fel cum există o veche prietenie între Europa şi Africa, în special Africa de Nord. Eu cred că Africa merită mai mult decât gesturi de caritate din partea noastră, a europenilor.
Uniunea Europeană a fost prezentă în Tunisia imediat după revoluţia cunoscută sub numele de primăvara arabă, care a reuşit să îndepărteze de la putere un dictator corupt, deschizând calea unei vieţi noi, democratice pentru tunisieni – a aminit şeful Comisiei. 10 miliarde de euro a acordat Uniunea Europeană Tunisiei chiar în 2011, când au avut loc şi primele alegeri libere după primăvara arabă. Iar de atunci, în fiecare an, ţările europene varsă un ajutor de 300 de milioane de euro pentru Tunisia.
Cu ocazie vizitei sale la Tunis, preşedintele Comisiei a semnat 4 acorduri în valoare totală de 270 de milioane de euro, pentru a încuraja ambiţioasele programe de reforme aflate în derulare în mai multe domenii, în Tunisia.
Jean-Claude Juncker a amintit că Uniunea Europeană a lansat ideea unui nou tip de alianţă cu întreg continentul african, care să se concretizeze la un moment dat într-o veritabilă zonă de liber schimb între cele două părţi. Pornind de la estimarea că, în 50 de ani, populaţia Africii va ajunge la 2,5 miliarde, adică un locuitor al planetei din 4 va fi african, este uşor de dedus că piaţa forţei de muncă se va dezvolta şi ea foarte mult. Astfel, Uniunea Europeană a lansat un program în valoare de 44 miliarde de euro, prin care sprijină întreprinderile europene să investească în Africa, să creeze acolo locuri de muncă, astfel încât tinerii să nu mai fie obligaţi să-şi părăsească ţările, să-şi rişte viaţa încercând să ajungă în Europa pentru un trai mai bun.