Jurnal românesc – 26.09.2023
Parlamentul de la Kiev a introdus o serie de amendamente în legea minorităților naționale, care au fost solicitate de Comisia de la Veneția și Uniunea Europeană, însă membrii comunității românești din Ucraina susțin că sunt modificări minore care nu rezolvă problemele grave acumulate în ultimii ani, informează BucPress. Este vorba, în special, despre accesul la învățământ în limba română, potrivit unui articol semnat de Marin Gherman, coordonatorul Centrului Media BucPress din Cernăuți. Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale Comunitatea Românească din Ucraina”, a declarat că cea mai importantă solicitare a etnicilor români este legată de accesul la educație în limba maternă.
Leyla Cheamil, 26.09.2023, 11:48
Parlamentul de la Kiev a introdus o serie de amendamente în legea minorităților naționale, care au fost solicitate de Comisia de la Veneția și Uniunea Europeană, însă membrii comunității românești din Ucraina susțin că sunt modificări minore care nu rezolvă problemele grave acumulate în ultimii ani, informează BucPress. Este vorba, în special, despre accesul la învățământ în limba română, potrivit unui articol semnat de Marin Gherman, coordonatorul Centrului Media BucPress din Cernăuți. Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale Comunitatea Românească din Ucraina”, a declarat că cea mai importantă solicitare a etnicilor români este legată de accesul la educație în limba maternă.
Nu există niciun amendament în acest sens. Versiunea nouă a legii minorităților face referire la Legea Educației din 2017, fără să o modifice. Am avut, în trecut, învățământ integral în limba maternă garantată de Constituție și nu-l mai avem”, menționează reprezentanta comunității românești. Potrivit legii învățământului secundar din Ucraina, începând cu clasa a cincea sunt predate din ce în ce mai multe materii în ucraineană și tot mai puține în română. De exemplu, în clasa a V-a, cel puțin 20 la sută din volumul anual de ore ar trebui efectuat în limba ucraineană, cu o creștere treptată a volumului, astfel încât în clasa a IX-a să se ajungă la cel puțin 40 la sută din materii care sunt studiate în limba de Stat.
Festivalul internaţional PROPATRIA, care se desfăşoară în șase ţări, începe, pe 1 octombrie, în celebra Piazza di Spagna din Roma cu Ansamblul folcloric Ţara Vranceiˮ. Artişti români din toate colţurile lumii ajung la această ediție a festivalului în comunităţi din diaspora din Italia, Germania, Israel, Franţa, Republica Moldova, evenimentul încheindu-se în România. Realizată cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu instituţii diplomatice şi de cultură din Europa, a XIII-a ediţie va fi şi de această dată itinerantă urmărind, ca de fiecare dată, coagularea prin cultură a diasporei româneşti.
La Roma, pe 4 octombrie, maestrul Daniel Jinga, Directorul Operei Naţionale Bucureşti, va dirija Orchestra de Cameră a Conservatorului Santa Cecilia. Maratonul cultural rămâne la Roma cu concertul susţinut de soprana Rodica Vica din Austria şi de pianista Mara Dobrescu din Franţa, director artistic al festivalului, urmat de recitalul de pian al Adelei Liculescu din Austria, la sediul Ambasadei României în Italia. Festivalul a luat ființă în anul 2011, cu scopul de a identifica, valoriza şi sprijini excelenţa în rândul românilor rezidenţi în Italia şi în general în străinătate.
În perioada 26-30 septembrie, rețeaua EUNIC Bruxelles va organiza cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului european TRANSPOESIE, notează ICR. Cu această ocazie, Institutul Cultural Român de la Bruxelles susține participarea poetei Alina Purcaru în cadrul festivalului. Tema acestei ediții este arhitectura, cu accent pe Art Nouveau, mediu înconjurător și decolonizare. Potrivit ICR, anul acesta, TRANSPOESIE celebrează relația unică dintre poezie, natură și arhitectură, creând medii de viață care inspiră și aprind imaginația, sărbătorind, de asemenea, creațiile unice, seducătoare și evocatoare ale perioadei Art Nouveau într-un mod cu totul special.
TRANSPOESIE celebrează Ziua Europeană a Limbilor și a Diversității Lingvistice marcată pe 26 septembrie, prin traducerea poeziei în cât mai multe limbi, pentru a o apropia de publicul internațional de la Bruxelles. ICR amintește că Alina Purcaru, născută în 1982, este poetă, scriitoare, critic și jurnalist literar. Este membră PEN, poeme de-ale ei fiind traduse în mai multe limbi străine.
Tot ICR anunță că România va participa, în perioada 28 septembrie – 1 octombrie, la Târgul de Carte de la Goteborg. Sunt invitaţi scriitorul Cătălin Dorian Florescu, cercetătoarea Felicia Waldman, poetul George State, editoarea Arina Stoenescu şi ilustratoarea Oana Achiţei. Dezbaterile şi seminariile celei de-a 39-a ediţii a târgului se vor concentra în jurul a trei teme majore – Cultura iudaică, Oraşul şi Sunetul – pe fundalul perioadei recente de criză şi de schimbări sociale şi politice, în urma pandemiei şi războiului din Ucraina.