Jurnal Românesc – 14.08.2023

Șoferii români își vor putea preschimba permisele
de conducere străine cu cele autohtone fără a fi necesar să urmeze o școală de
profil în România, în baza unui act normativ
adoptat de Executivul de la București. Titularii de permise de conducere
străine vor putea să preschimbe aceste documente cu echivalentul românesc
direct, în urma susţinerii examenului în țară, acesta constând în proba
teoretică şi practică, fără a mai fi necesare orele de şcoală auto, cum era
prevăzut până acum. Această soluţie legislativă oferă posibilitatea românilor
din diaspora, precum şi tuturor titularilor de permise de conducere
străine să preschimbe aceste documente cu echivalentul românesc într-o perioadă
scurtă de timp.

Mihai Pelin, 14.08.2023, 11:22

Șoferii români își vor putea preschimba permisele
de conducere străine cu cele autohtone fără a fi necesar să urmeze o școală de
profil în România, în baza unui act normativ
adoptat de Executivul de la București. Titularii de permise de conducere
străine vor putea să preschimbe aceste documente cu echivalentul românesc
direct, în urma susţinerii examenului în țară, acesta constând în proba
teoretică şi practică, fără a mai fi necesare orele de şcoală auto, cum era
prevăzut până acum. Această soluţie legislativă oferă posibilitatea românilor
din diaspora, precum şi tuturor titularilor de permise de conducere
străine să preschimbe aceste documente cu echivalentul românesc într-o perioadă
scurtă de timp.

Riscul deznaţionalizării comunităţilor de români
din vecinătatea graniţei şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din
diaspora se regăsesc între temele care urmează să fie abordate la ediţia a XX-a
a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, programată în perioada 15 – 20 august.
Participă deputaţi şi senatori români, reprezentanţi ai Guvernului, prefecţi,
primari ai localităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş,
aleşi locali, lideri ai societăţii civile din România şi din afara graniţelor.
Pe agenda de discuţii figurează și situaţia dezideratului naţional al unirii cu
Republicii Moldova în noul context geopolitic, precum şi problema
retrocedărilor ilegale de proprietăţi din Transilvania. Discuţiile se vor
concentra şi pe drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi
din Balcani, precum şi pe situaţia românilor din Ungaria, Bulgaria, Albania,
Macedonia de Nord şi Grecia. Va fi, de asemenea, dezbătută politica partidelor
parlamentare şi a instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă
de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.

Cetatea
Alba Carolina din vestul României a primit ‘Recenzia de aur – 2023’ din partea Google Maps, clasându-se peste Castelul
Peleş sau Cetatea Oradea. Obiectivul din Alba Iulia a primit nota 4,8 din 5, în
urma a peste 31.300 de comentarii lăsate de turişti, având cele mai bune
recenzii acordate de utilizatorii Google Maps unui monument istoric din
Transilvania. Cea mai mare şi mai bine conservată cetate de tip Vauban din
Europa, fortificaţia bastionară din Alba Iulia a fost ridicată în timpul
Imperiului Habsburgic, între 1714 şi 1738, după un plan al arhitectului italian
Giovanni Morando Visconti.Aceasta
ar fi trebuit să devină principala fortificaţie a Transilvaniei, fiind
construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirată de
sistemele concepute de mareşalul Vauban (1633 -1707), arhitect militar francez.
Fortificaţia avea rol atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, cât şi de
consolidare a puterii habsburgice în teritoriile ocupate. Apărată de trei
sisteme de fortificaţii, ea are forma unui heptagon neregulat, cele şapte
bastioane conferindu-i o imagine stelată. Intrarea în cetate se făcea prin şase
porţi.

Pe 17 august, la Ujgorod, în
Ucraina, începe Festivalul Internațional de Film Cinema din vecinătate, cu
pelicule din Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria, Polonia și România, țări care
au un trecut istoric comun cu regiunea Transcarpatia. Filmele vor fi proiectate
până pe 20 august. În cadrul evenimentului, cineaști din țările învecinate vor
vizita regiunea Transcarpatia ( sud-vest)
pentru a-și prezenta lucrările și pentru a-și împărtăși experiența și
cunoștințele în cadrul unor discuții exclusive numite Cinema din vecinătate. România este reprezentată la festival de
Paul Negoescu, un reprezentant al celei de-a doua generații a Noului Val, cu
thrillerul polițist Oameni de treabă. Acesta este un film dinamic despre viața de
contrabandă dintr-un mic sat de la granița cu Ucraina. Pelicula a fost distinsă
cu premii în festivalurile internaționale. Transcarpatia este singura
structură administrativă din Ucraina ce se învecinează cu 4 țări: Polonia,
Slovacia, Ungaria și România. Pe teritoriul ei, se regăsește punctul ce
marchează centrul geografic al Europei.

Cursul de Limbă, Cultură și
Civilizație Românească (LCCR) pentru elevii români din Belgia se va ține până
în 2028, după ce un memorandum a fost aprobat recent de Guvernul de la
București. Cursul este gratuit, se adresează copiilor preșcolari și elevilor
din învățământul obligatoriu (clasele I-VI, VII-XII )și va fi predat de
profesori români în școli din Belgia, unde părinții solicită acest lucru.
Memorandumul aprobat vizează un parteneriat între Ministerul Educației din
România și Guvernul comunității franceze din Belgia privind implementarea
programului de Deschidere către limbi și culturi pentru perioada 2023-2028.
Profesorii români vor fi selectați în urma unui concurs organizat de Institutul
Limbii Române. Cursul cuprinde două ore pe săptămână şi se organizează în afara
programului normal. Anul trecut, peste 500 de elevi au urmat acest curs în 21
de unități de învățământ.