Jurnal românesc – 30.05.2023
Ministerul Afacerilor Externe propune şase ambasadori, printre care
şefii misiunilor diplomatice din Franţa, China şi Egipt. Este vorba despre
Olivia Toderean, pentru postul de ambasador în Egipt, Ioana Bivolaru, pentru şefia
reprezentanţei diplomatice la Paris, Daniela-Brînduşa Băzăvan, pentru funcţia
de ambasador în Thailanda, Dan-Horia Maxim, pentru China, Manuel Pleşa, pentru
Columbia, şi Florin Talapan, pentru Nigeria. Potrivit MAE, persoanele
nominalizate sunt diplomaţi de carieră şi profesionişti care au o
cunoaştere foarte bună asupra relaţiilor bilaterale şi aspectelor de cooperare
sectorială. Ministerul precizează că în avansarea acestor propuneri a
fost urmărită nominalizarea unor persoane care au demonstrat, prin
profesionalism, competenţe şi abilităţi specifice, că au pregătirea necesară
asumării unei astfel de poziţii la cel mai înalt nivel. Candidaţii urmează acum
să fie audiaţi în comisiile de specialitate din Parlamentul României pentru
obţinerea avizului.
Sorin Iordan, 30.05.2023, 11:00
Ministerul Afacerilor Externe propune şase ambasadori, printre care
şefii misiunilor diplomatice din Franţa, China şi Egipt. Este vorba despre
Olivia Toderean, pentru postul de ambasador în Egipt, Ioana Bivolaru, pentru şefia
reprezentanţei diplomatice la Paris, Daniela-Brînduşa Băzăvan, pentru funcţia
de ambasador în Thailanda, Dan-Horia Maxim, pentru China, Manuel Pleşa, pentru
Columbia, şi Florin Talapan, pentru Nigeria. Potrivit MAE, persoanele
nominalizate sunt diplomaţi de carieră şi profesionişti care au o
cunoaştere foarte bună asupra relaţiilor bilaterale şi aspectelor de cooperare
sectorială. Ministerul precizează că în avansarea acestor propuneri a
fost urmărită nominalizarea unor persoane care au demonstrat, prin
profesionalism, competenţe şi abilităţi specifice, că au pregătirea necesară
asumării unei astfel de poziţii la cel mai înalt nivel. Candidaţii urmează acum
să fie audiaţi în comisiile de specialitate din Parlamentul României pentru
obţinerea avizului.
Protejarea moştenirii culturale şi identităţii româneşti a
comunităţilor istorice din ţările vecine, a drepturilor persoanelor aparţinând
acestor comunităţi româneşti, este o prioritate, a afirmat ministrul de
Externe, Bogdan Aurescu, de Ziua Românilor de Pretutindeni. Suntem în
dialog constant cu comunităţile româneşti din străinătate pentru consolidarea
legăturilor dintre acestea cu ţara şi pentru promovarea valorilor identitare
româneşti şi a moştenirii noastre istorice şi culturale (…) Obiectivul principal
este ca persoanele aparţinând acestor comunităţi de români să se bucure pe
deplin de toate drepturile, la standard european, a transmis şeful
diplomaţiei române. Acesta a subliniat şi contribuţia deosebită a cetăţenilor
care trăiesc în afara graniţelor ţării ca ambasadori ai României. Aurescu a
spus că talentul, cunoştinţele şi motivarea de care dau dovadă aceştia
contribuie la dezvoltarea societăţilor în care s-au integrat şi, în acelaşi
timp, ajută la construirea unor punţi de colaborare, schimburi culturale şi
oportunităţi de dezvoltare reciprocă între România şi statele care le-au
devenit cămin.
Peste 72.000 de copii din România au părinţi plecaţi la muncă în
străinătate şi prezintă un risc mai mare de regres şcolar şi de dezvoltare
emoţională, transmite fundaţia World Vision România, care citează date ale
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. World
Vision România arată însă că cifra este cu mult mai mare, dacă sunt luaţi în
calcul şi sutele de mii de români care pleacă în fiecare an ca lucrători
sezonieri în agricultură. În acest context, World Vision România împreună cu
World Vision Germania au lansat, cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni,
campania Diaspora nu-şi uită copiii. Prin această iniţiativă,
fundaţia vrea să integreze 100 de copii, cu părinţii plecaţi în străinătate,
într-un program de after-school. Minorii vor primi zilnic o masă caldă şi două
ore de ajutor pentru teme, cât şi consiliere psihologică şi acces la activităţi
de educaţie non-formală. 5,7 milioane de români au părăsit graniţele ţării
pentru a găsi un trai mai bun departe de casă, potrivit Departamentului pentru
Românii de Pretutindeni.
Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, fondat de un grup
de intelectuali români cu scopul studierii istoriei, culturii şi vieţii
tradiţionale a comunităţii româneşti din statul vecin, a împlinit 30 de ani de
la înfiinţare. Institutul este o entitate ştiinţifică şi culturală, iar în
cadrul acestuia funcţionează patru secţii: etnografie, lingvistică-literatură,
istorie şi artă. Activitatea ştiinţifică depusă de către intelectualii grupaţi
în jurul acestui proiect constituie una dintre cele mai importante
realizări spirituale din ultimele decenii ale comunităţii româneşti din Ungaria,
a declarat directorul acestuia, cercetătorul Maria Berényi. Aceasta a arătat că
Institutul a organizat anual manifestări ştiinţifice, sesiuni de comunicări şi
mese rotunde cu participanţi din ţară şi de peste hotare, a editat sau a
finanţat 105 publicaţii şi a organizat 29 simpozioane internaţionale.
La Ateneul Român din Bucureşti – recital susţinut de pianistul Nicolae
Dumitru. Concertul, intitulat Fantezii este realizat în parteneriat cu
Institutul Francez din București şi cu Radio Romȃnia Muzical. Lucrǎrile din
program, compuse de Jean-Philippe Rameau, George Enescu și Maurice Ravel, sunt
însoţite de proiecții video realizate de Andrei Silviu. Nicolae Dumitru a mai
concertat la Stockholm, Viena şi Londra, iar în 2008 a realizat, la initiativa
ICR, un turneu dedicat centenarului Sigismund Toduţǎ la Lisabona, Madrid,
Barcelona, Budapesta, Veneţia şi Roma. În 2013 pianistul a iniţiat proiectul
national de recitaluri educative ConCerto! adresat tinerilor şi
desfasurat in principalele centre filarmonice şi culturale din România.