Jurnal românesc – 10.05.2023
Senatul României a adoptat, în unanimitate, o propunere legislativă prin care cetăţenii români din diaspora pot solicita eliberarea de către statul român a cărţilor de identitate electronice. Astfel, articolului 13 al OUG 97/2005 i-a fost adăugate alineate care prevăd că, de la data asigurării infrastructurii tehnice necesare punerii în circulaţie a cărţii electronice de identitate, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot solicita eliberarea acesteia cu adresa de domiciliu în străinătate oricărui serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor ori misiunilor diplomatice sau oficiile consulare ale României. Iniţiatorii demersului, deputaţi ai partidului REPER, au transmis că proiectul elimină discriminarea existentă între cetăţenii români cu domiciliul în România şi cei cu domiciliul în străinătate şi prevede proceduri facile menite să îi încurajeze pe aceştia din urmă să-şi declare domiciliul sau reşedinţa pentru ca statul român să aloce resurse bazate pe datele reale cu privire la numărul de cetăţeni care locuiesc într-o unitate administrativ-teritorială. Propunerea legislativă va fi acum dezbătută de Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.
Sorin Iordan, 10.05.2023, 11:04
Senatul României a adoptat, în unanimitate, o propunere legislativă prin care cetăţenii români din diaspora pot solicita eliberarea de către statul român a cărţilor de identitate electronice. Astfel, articolului 13 al OUG 97/2005 i-a fost adăugate alineate care prevăd că, de la data asigurării infrastructurii tehnice necesare punerii în circulaţie a cărţii electronice de identitate, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot solicita eliberarea acesteia cu adresa de domiciliu în străinătate oricărui serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor ori misiunilor diplomatice sau oficiile consulare ale României. Iniţiatorii demersului, deputaţi ai partidului REPER, au transmis că proiectul elimină discriminarea existentă între cetăţenii români cu domiciliul în România şi cei cu domiciliul în străinătate şi prevede proceduri facile menite să îi încurajeze pe aceştia din urmă să-şi declare domiciliul sau reşedinţa pentru ca statul român să aloce resurse bazate pe datele reale cu privire la numărul de cetăţeni care locuiesc într-o unitate administrativ-teritorială. Propunerea legislativă va fi acum dezbătută de Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.
Ambasadorul României în Italia, Gabriela Dancău, a avut o întrevedere cu preşedintele Grupului parlamentar de prietenie Italia – România din Parlamentul de la Roma, deputatul Fabrizio Comba. Diplomatul român a subliniat importanţa pe care Guvernul României o acordă organizării unei noi reuniuni interguvernamentale comune, în contextul unei consistente cooperării româno-italiene în cadrul Uniunii Europene, NATO şi al formatelor regionale. Dancău a punctat faptul că prezenţa unei mari comunităţi româneşti în Italia, bine integrată în societatea italiană, contribuie la dezvoltarea unor relaţii şi mai apropiate între cele două state, în special pe dimensiunile economică, culturală şi a contactelor interumane. La rândul său, Fabrizio Comba a apreciat rolul şi contribuţia pe care comunitatea românească, prezentă în toate regiunile Italiei, le are în dezvoltarea societăţii şi economiei italiene. Dancău a punctat, totodată, satisfacţia pentru nivelul în continuă creştere al schimburilor comerciale bilaterale, Italia fiind al doilea partener comercial al României, şi şi-a exprimat întregul sprijin pentru identificarea de noi domenii de cooperare economică. Peste 1,1 milioane de români trăiesc în Italia, conform Institutului Naţional de Statistică de la Roma.
România ar fi trebuit deja să facă parte din Spaţiul Schengen, însă s-au vehiculat o serie de minciuni şi de declaraţii false care i-au împiedicat accesul, a declarat ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Peter Szíjjártó, cu ocazia lansării, la Oradea, a Programului de cooperare transfrontalieră Interereg VI A România-Ungaria. Nu cred că putem vorbi despre migraţie ilegală sau despre presiunea migraţiei ilegale când vine vorba de România şi nu cred că acesta este un motiv ca România să nu intre în Spaţiul Schengen. Economia României, a Ungariei şi zonele transfrontaliere ar avea de profitat de pe urma intrării României în Spaţiul Schengen, a afirmat şeful diplomaţiei maghiare. Acesta a solicitat Comisiei Europene să redeschidă dosarul de aderare a României la Schengen cât mai repede posibil şi şi-a exprimat speranţa că statele care şi-au exprimat dreptul de veto îşi vor schimba poziţia. Austria a blocat, în decembrie 2022, candidatura României la Schengen, invocând faptul că ţara noastră ar face parte din ruta balcanică a migraţiei ilegale. Acuzaţia a fost respinsă de administraţia de la Bucureşti şi demontată oficial de instituţiile europene de la Bruxelles.
Romanian Chamber Orchestra va efectua, în perioada 13-23 mai, un turneu care pleacă din Timişoara – Capitala Europeană a Culturii 2023 -şi ajunge în mai multe capitale occidentale. Conceptul turneului gravitează în jurul a două idei principale, respectiv migraţia spre locuri străine, devenite în timp acasă, şi capitala, ca punct geografic şi simbolic central. Turneul va ajunge la Roma (la 13 mai), la Madrid (la 16 mai), la Porto (la 22 mai) şi se va încheia la Lisabona (la 23 mai). Accesul fizic la concertele din Spania şi Portugalia se va realiza exclusiv în baza unei invitaţii oficiale. La Roma, accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile. Concertul din Madrid, care va avea loc la ora 20.00, ora României, va fi transmis în direct pe platforma YouTube. De asemenea, Timişoara va fi promovată prin fotografii şi clipuri video care vor fi prezentate înainte şi după concerte. La spectacolele de la Porto şi Lisabona va fi prezentă şi o delegaţie a Primăriei Timişoara, condusă de edilul Dominic Fritz.
