Jurnal Românesc – 05.05.2023

54% dintre români nu susţin o eventuală unire a României cu Republica Moldova la un moment dat, în viitor şi doar 33% sunt pentru unire, relevă un sondaj de opinie realizat de Avangarde. Dacă mâine ar fi organizat un referendum pentru unirea cu Republica Moldova, 31% dintre români ar vota pentru şi 50% împotrivă. Tot 31% dintre români consideră că Republica Moldova ar trebui să fie acceptată de urgenţă în NATO, în timp ce 40% sunt împotriva acestui demers. Totodată, 41% dintre români consideră că Republica Moldova ar trebui să fie acceptată de urgenţă în UE, în vreme ce 30% se opun. În cazul unei invazii militare a Rusiei în Republica Moldova, 56% dintre intervievaţi nu ar fi de acord ca România să ajute cu trupe statul moldovean şi doar 29% susţin intervenţia. Sondajul Sentimentul unionist în România; anticipând viitorul a fost realizat telefonic, în perioada 26 – 29 aprilie, pe un eşantion reprezentativ naţional de 850 de subiecţi şi are o eroarea maximă de +/-3,4%, la un nivel de încredere de 95%.

Sorin Iordan, 05.05.2023, 09:48

54% dintre români nu susţin o eventuală unire a României cu Republica Moldova la un moment dat, în viitor şi doar 33% sunt pentru unire, relevă un sondaj de opinie realizat de Avangarde. Dacă mâine ar fi organizat un referendum pentru unirea cu Republica Moldova, 31% dintre români ar vota pentru şi 50% împotrivă. Tot 31% dintre români consideră că Republica Moldova ar trebui să fie acceptată de urgenţă în NATO, în timp ce 40% sunt împotriva acestui demers. Totodată, 41% dintre români consideră că Republica Moldova ar trebui să fie acceptată de urgenţă în UE, în vreme ce 30% se opun. În cazul unei invazii militare a Rusiei în Republica Moldova, 56% dintre intervievaţi nu ar fi de acord ca România să ajute cu trupe statul moldovean şi doar 29% susţin intervenţia. Sondajul Sentimentul unionist în România; anticipând viitorul a fost realizat telefonic, în perioada 26 – 29 aprilie, pe un eşantion reprezentativ naţional de 850 de subiecţi şi are o eroarea maximă de +/-3,4%, la un nivel de încredere de 95%.

954.000 de copii din România au avut, în copilărie, experienţa plecării unuia dintre părinţi în străinătate, potrivit unui studiu realizat între iunie 2021 şi iunie 2022 de organizaţia Salvaţi Copiii România. Aproape 184.000 de copii sunt total lipsiţi de îngrijirea directă a părinţilor, având fie ambii părinţi, fie părintele unic susţinător al familiei plecat în străinătate, a spus preşedintele executiv al organizaţiei, Gabriela Alexandrescu. Potrivit acesteia, pentru puţin peste jumătate dintre copii, aparţinătorii declară că şcoala a fost informată cu privire la situaţia minorului cât timp părintele a fost plecat la muncă în străinătate. Studiul mai relevă că primele trei destinaţii de migraţie pentru muncă în cazul femeilor sunt Italia, cu 21%, Spania, 17% şi Austria, 12%. Bărbaţii se îndreaptă cu predilecţie către joburile din Germania (24%), Italia (22%) şi Marea Britanie (14%). 31% dintre copiii care au fost chestionaţi au declarat că nu au fost de acord cu plecarea părintelui la muncă în străinătate. Fenomenul migraţiei este fluid şi necesită adaptarea legislaţiei la acesta într-un timp rezonabil, a declarat vicepreşedintele USR Dan Barna. În opinia sa, faptul că în prezent se poate cumpăra vechime în muncă ar putea determina unele familii să revină în ţară. La rândul său, europarlamentarul Victor Negrescu a anunţat că va interpela Comisia Europeană cu privire la situaţia elaborării strategiei în acest domeniu şi va trimite o scrisoare către comisarii care se ocupă de această problematică, în aşa fel încât să fie puse bazele unui grup de lucru european.

O platformă de comunicare pe probleme de sănătate între medici români şi belgieni a fost lansată de Ambasada României la Bruxelles cu prilejul unui simpozion privind cooperarea în domeniul oncologiei. Iniţiativa are rolul de a înlesni schimbul de experienţă pentru a dezvolta sistemul de sănătate românesc. Ambasadorul României la Bruxelles, Andreea Păstârnac, a spuscă România are astfel şansa de a valorifica şi experienţa conaţionalilor care activează în sistemul medical din Belgia pentru a crea politici publice care au dat rezultate la nivel internaţional. Diplomatul a afirmat că, în dialogul pe care îl poartă cu guvernul federal şi cu guvernele regionale, a încercat identificarea de modalităţi de punere în valoare a comunităţii româneşti de profesionişti din Belgia. Ea a apreciat că sunt necesare proiecte bilaterale de cercetare în domeniul sănătăţii şi şi-a exprimat încrederea că printr-o astfel de diplomaţie medicală pot fi aduşi împreună specialişti români şi belgieni pentru a le elabora. Andreea Păstârnac a precizat că profesioniştii şi antreprenorii români din Regat sunt cel mai mare grup după cei belgieni, iar unii dintre ei ocupă poziţii importante în organizaţiile de profil din această ţară.

Guvernul de la Bucureşti a aprobat un memorandum pentru derularea unor consultări preliminare informale, la nivel de experţi, cu autorităţile ungare, în vederea deschiderii unui nou punct de trecere a frontierei în zona localităţilor Beba Veche din România şi Kubekhaza din Ungaria. Executivul român a transmis că deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei dintre România şi Ungaria va avea ca efect intensificarea schimburilor economice, culturale, educative, sportive, descurajarea traficului ilegal de orice fel, precum şi un grad sporit de securitate a frontierelor. Pentru ca noua vamă să poată fi înfiinţată este necesară modificarea Acordului dintre cele două state referitor la aplicarea Convenţiei dintre România şi Ungaria privind controlul traficului rutier şi feroviar, a precizat partea română. În prezent, graniţa dintre România şi Ungaria poate fi tranzitată prin 17 puncte rutiere şi feroviare.