Jurnal românesc – 17.04.2023

În contextul unui deficit al cadrelor didactice, universitățile din Timișoara caută variante ca să poată aduce în fața studenților dascăli români care profesează în străinătate. Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, spune că e deja o certitudine că vor fi cercetători români plecați în străinătate care, într-o formă sau alta, vor contribui la formarea studenților: Prin această zonă de online dispar criteriile teritoriale și regionale sau vecinătăți fizice. Suntem la un click distanță de fiecare cercetător și avem programe foarte multe dezvoltate prin care aducem profesori invitați, programe de teaching training, cercetători care să vină o săptămână, o lună, un an, pe o perioadă pe care și-o doresc și au posibilitatea să se integreze în modul de predare și de cercetare al UVT. Și deja avem discuții punctuale cu astfel de cercetători care vor veni.”, a declarat rectorul Universității de Vest din Timișoara, subliniind totodată că un cercetător din Germania procură substanțele necesare în 5 zile, la noi în 5 luni prin proceduri birocratice. Cercetătorii au nevoie de următorul lucru: mai multă putere de decizie, mai multe resurse și mai puțină birocrație.”

Roxana Iorgulescu Bandrabur, 17.04.2023, 12:21

În contextul unui deficit al cadrelor didactice, universitățile din Timișoara caută variante ca să poată aduce în fața studenților dascăli români care profesează în străinătate. Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, spune că e deja o certitudine că vor fi cercetători români plecați în străinătate care, într-o formă sau alta, vor contribui la formarea studenților: Prin această zonă de online dispar criteriile teritoriale și regionale sau vecinătăți fizice. Suntem la un click distanță de fiecare cercetător și avem programe foarte multe dezvoltate prin care aducem profesori invitați, programe de teaching training, cercetători care să vină o săptămână, o lună, un an, pe o perioadă pe care și-o doresc și au posibilitatea să se integreze în modul de predare și de cercetare al UVT. Și deja avem discuții punctuale cu astfel de cercetători care vor veni.”, a declarat rectorul Universității de Vest din Timișoara, subliniind totodată că un cercetător din Germania procură substanțele necesare în 5 zile, la noi în 5 luni prin proceduri birocratice. Cercetătorii au nevoie de următorul lucru: mai multă putere de decizie, mai multe resurse și mai puțină birocrație.”

Mai multe producţii cinematografice din ţara noastră vor participa în perioada 21-23 aprilie la Festivalul de Film Românesc de la San Francisco. Ajuns la cea de-a VIII – a ediție, festivalul cuprinde anul acesta o selecţie de filme ce va fi prezentată sub titlul: Stories in Motion: Chartering Paths in Romanian Cinema”/ Poveşti în mişcare: trasee definitorii ale cinematografului românesc”. Evenimentul se va deschide cu o proiecţie a filmului dramatic Miracol” în regia lui Bogdan George Apetri, producţie realizată în 2021, care s-a bucurat de un mare succes de presă şi de public în Statele Unite ale Americii. Din program mai fac parte pelicule precum: RMN, Metronom, Neidentificat şi Oameni de treabă.

Institutul Cultural Român Mihai Eminescu” la Chișinău sprijină organizarea celei de-a XIII-a ediții a Concursului Internațional de Canto Academic Alexei Stârcea” – un eveniment bienal cu tradiție, organizat de Filarmonica Națională Serghei Lunchevici” în colaborare cu Uniunea Muzicienilor din Republica Moldova, cu susținerea Ministerului Culturii al Republicii Moldova și care anul acesta va avea loc în perioada 25-27 aprilie 2023, la Palatul Republicii din Chișinău.

ICR Chișinău acordă, în mod tradițional, cele 2 premii I de interpretare pentru categoriile: Voce Bărbați și Voce Femei, în valoare de 500 EUR fiecare, evenimentul înscriindu-se în seria de proiecte destinate încurajării şi promovării tinerelor talente, precum şi creării unui dialog între muzicienii din România, Republica Moldova şi Ucraina.

Institutul Cultural Român organizează prima participare cu stand a României la jazzahead! Bremen, Germania, unul dintre cele mai importante târguri internaționale destinate profesioniștilor și artiștilor din lumea jazzului, în perioada 27-30 aprilie 2023.

jazzahead! reprezintă cel mai mare eveniment internațional organizat în Europa și dedicat profesioniștilor din lumea jazz-ului, având o istorie de peste 20 de ani în realizarea și menținerea legăturilor de colaborare, atât la nivel de instituții, cât și la nivel de organizații partenere și actori individuali sau reprezentanți ai celor mai mari festivaluri internaționale de jazz din lume și este considerat de vizitatorii profesioniști din întreaga lume reuniunea familiei jazzului mondial”.

Formatul târgului presupune desemnarea anuală, prin rotație, a unei țări cu statut de invitat de onoare. Germania deține acest titlu în 2023 și beneficiază de un stand aparte, de o serie de evenimente dedicate, dar și de o vizibilitate sporită. De-a lungul timpului, au fost prezenți peste 3.000 delegați din 64 de țări invitate.

A trecut la cele veșnice Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, realizatorul tehnic al Coloanei Infinitului, care și-a dedicat viața cercetării fundamentale a vieții și operei creatorului sculpturii moderne, Constantin Brâncuși.

Sorana Georgescu Gorjan s-a născut la Petroșani (județul Hunedoara) la 1 martie 1939, în familia inginerului Ștefan Georgescu – Gorjan și a profesoarei de franceză Voichița (născută Duma). A absolvit Facultatea de Litere, a lucrat mai întâi ca traducătoare la Institutul de Oncologie de la Fundeni, apoi la redacția de limbi străine a Academiei Române, până la ieșirea la pensie.

Familia Gorjan a avut o contribuție importantă în viața și opera lui Brâncuși, potrivit criticului de artă Pavel Șușară: Prezența unică și providențială în viața profundă și în opera majoră a lui Constantin Brâncuși este aceea a familiei Gorjan, reprezentată prin trei generații, ele însele exemplare: Ion Georgescu-Gorjan, Ștefan Georgescu-Gorjan și Sorana Gorjan. Dacă primul dintre Gorjeni, Ion, l-a sprijinit material, moral și sufletește pe tânărul Brâncuși, cel de-al doilea, Ștefan, i-a fost partener, și coautor, la cel mai temerar proiect artistic de for public al sec. XX, Ansamblul de la Tg. Jiu, creatorul soluției tehnice unice pentru realizarea și susținerea Coloanei fără sfârșit, iar cea de-a treia generație, Sorana Gorjan, s-a dedicat, cu o pasiune enormă și cu un devotament unic, atât posterității lui Brâncuși, operei sale mereu provocatoare, cât și valorificării celei mai prețioase arhive Brâncuși din România, aceea care constituie patrimoniul familiei Gorjan“.