Jurnal românesc – 14.02.2023
Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul landului Bavaria, Markus Söder, cu care a discutat despre minoritatea română din Germania şi despre aderarea României la spaţiul Schengen. Administraţia Prezidenţială transmite că oficialul german l-a asigurat pe preşedinte de „întreaga sa susţinere pentru o aderare cât mai curând posibil” a ţării noastre la spaţiul european de liberă circulaţie. Iohannis a salutat semnarea Declaraţiei privind consolidarea relaţiilor bilaterale între România şi landul Bavaria, care prevede şi reluarea în acest an a activităţii Comisiei Mixte Guvernamentale România-Bavaria, a cărei primă şedinţă va avea loc la Munchen.
Sorin Iordan, 14.02.2023, 11:44
Cei doi au fost de acord că „un important rol de catalizator al dialogului între cele două ţări este jucat de minoritatea germană din România şi de românii care s-au stabilit în Germania”. Markus Söder a subliniat că în landul Bavaria trăieşte cea mai mare comunitate de cetăţeni români din Germania, despre care a spus că reprezintă „un exemplu de integrare şi implicare activă în viaţa socială şi culturală”. Aproximativ 880.000 de lucrători permanenți şi în jur de 190.000 de sezonieri români sunt în Germania, a declarat în urmă cu aproape un an ministrul român al Muncii, Marius Budăi.
Senatul României a adoptat tacit un proiect legislativ care prevede că minorii care au împlinit 16 ani pot călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali. Iniţiată de 88 de deputaţi şi senatori, propunerea legislativă modifică Legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, precum şi Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Semnatarii apreciază că modificările urmăresc asigurarea unui regim de circulaţie în străinătate „care să răspundă drepturilor şi îndatoririlor actuale”. „Este evident un flux de adolescenţi minori care traversează frontierele statului cu scopul de a studia în străinătate sau de a se reuni cu familia şi aceştia au nevoie de un regim mai relaxat de circulaţie în acord cu nevoile lor. De asemenea, sunt minorii peste 16 ani care, în cazul părinţilor divorţaţi, au unul dintre părinţi stabilit în afara ţării şi, pentru menţinerea relaţiilor personale, efectuează călătoria în străinătate”, se precizează în expunerea de motive. Proiectul de lege a fost transmis acum Camerei Deputaţilor care este for decizional în această speţă.
Scriitorul Mircea Cărtărescu participă la Stockholm, pe 15 și 16 februarie, la două evenimente de lansare a traducerii în limba suedeză a volumului său „Melancolia”. Pe 15 februarie, autorul va fi prezent la librăria Söderbokhandeln Hansson & Bruce, unde, alături de scriitoarea suedeză Martina Lowden, vor lectura din „Melancolia” în limbile română și suedeză. Pe 16 februarie, ICR Stockholm va organiza la sediul său un al doilea eveniment de lansare a cărţii, cu participarea lui Inger Johansson, care a tradus în limba suedeză nouă dintre cărțile scrise de Mircea Cărtărescu.
Cu acest prilej va avea loc o dezbatere la care vor participa autorul şi jurnalista și scriitoarea suedeză Cecilia Hansson. Mircea Cărtărescu a devenit cunoscut publicului suedez în 2002, odată cu lansarea volumului „Nostalgia”. La 30 de ani de la apariţia acestei cărţi în România şi după 21 de ani de la prima ediţie din Suedia, scriitorul a revenit cu alte povestiri reunite sub titlul „Melancolia”. Publicată la începutul acestui an în Suedia, „Melancolia” are deja cronici elogioase în presa suedeză de specialitate, iar cartea se află pe primul loc în topul celor mai bune cărți de literatură ale momentului în Suedia, conform cotidianului Svenska Dagbladet.
Institutul Cultural Român a lansat apelul la candidaturi pentru bursele „Woodrow Wilson” care se vor desfășura pe parcursul acestui an. În cadrul programului, trei cercetători români vor primi câte o bursă în valoare de 14.000 de dolari, constând într-un stagiu de trei luni la Woodrow Wilson International Center for Scholars din Washington DC. Candidații trebuie să fie implicați, deja, în proiecte de cercetare legate de prioritățile actuale ale României sau de trecutul recent al acesteia. De asemenea, trebuie să dețină un doctorat în domeniul lor de activitate sau să fie în etapa de redactare a tezei. Cei interesați pot depune dosarele de candidatură până pe 27 februarie, ora 16.30, la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti sau prin poştă. Detalii, precum și Regulamentul și Formularul de înscriere se găsesc pe site-ul icr.ro, la secțiunea Burse.
