Jurnal Românesc – 30.01.2023

Europarlamentarul
Dacian Cioloş a declarat că Guvernul de la Bucureşti trebuie să aibă un
plan diplomatic ofensiv clar pentru a repune subiectul aderării
României şi Bulgariei la Schengen pe agenda Uniunii Europene. El a apreciat că
o coordonare cu Bulgaria pe tema Schengen ar ajuta România. Ce aştept de
la Guvern pentru acest obiectiv naţional sunt următoarele: un plan de
negocieri, o echipă de negocieri consolidată cu instituţii, dar şi persoane
care au competenţe pe aceste domenii şi o presiune politică constantă pe
Austria şi Olanda pentru a se aşeza la masa negocierilor. Din acest plan ar
trebui să facă parte şi Bulgaria, a afirmat eurodeputatul român. El
consideră că dacă România ar reclama Austria la Curtea de Justiţie a Uniunii
Europene, acest lucru ar putea pune presiune suplimentară, dar că
un astfel de demers ar fi doar o parte a planului de negociere, nu
elementul central în condiţiile în care o eventuală rezoluţie pozitivă a
Curţii ar putea dura chiar câţiva ani. României i-a fost refuzată
intrarea în spaţiul european de liberă circulaţie după ce reprezentantul
Austriei a votat împotrivă la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne
din 8 decembrie. Cabinetul austriac a invocat faptul că ţara noastră ar fi
parte a rutei balcanice de migrație ilegală către centrul Europei, acuzaţie
invalidată de statisticile oficiale prezentate de Europol şi de instituţiile de
la Bruxelles.

Sorin Iordan, 30.01.2023, 11:22

Europarlamentarul
Dacian Cioloş a declarat că Guvernul de la Bucureşti trebuie să aibă un
plan diplomatic ofensiv clar pentru a repune subiectul aderării
României şi Bulgariei la Schengen pe agenda Uniunii Europene. El a apreciat că
o coordonare cu Bulgaria pe tema Schengen ar ajuta România. Ce aştept de
la Guvern pentru acest obiectiv naţional sunt următoarele: un plan de
negocieri, o echipă de negocieri consolidată cu instituţii, dar şi persoane
care au competenţe pe aceste domenii şi o presiune politică constantă pe
Austria şi Olanda pentru a se aşeza la masa negocierilor. Din acest plan ar
trebui să facă parte şi Bulgaria, a afirmat eurodeputatul român. El
consideră că dacă România ar reclama Austria la Curtea de Justiţie a Uniunii
Europene, acest lucru ar putea pune presiune suplimentară, dar că
un astfel de demers ar fi doar o parte a planului de negociere, nu
elementul central în condiţiile în care o eventuală rezoluţie pozitivă a
Curţii ar putea dura chiar câţiva ani. României i-a fost refuzată
intrarea în spaţiul european de liberă circulaţie după ce reprezentantul
Austriei a votat împotrivă la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne
din 8 decembrie. Cabinetul austriac a invocat faptul că ţara noastră ar fi
parte a rutei balcanice de migrație ilegală către centrul Europei, acuzaţie
invalidată de statisticile oficiale prezentate de Europol şi de instituţiile de
la Bruxelles.

Proiectul
Acum-Aici-Acolo va reprezenta România la a 18-a ediţie a Expoziţiei
Internaţionale de Arhitectură Biennale di Venezia. Proiectul este realizat de o
echipă de arhitecţi condusă de curatorul Emil Ivănescu din care fac parte
Simina Filat, Anca Păsărin şi Cătălin Berescu. Autorii au declarat că
Pavilionul României va fi transformat într-un mare accelerator de
idei prin intermediul a 10 teme de analiză, fiecare temă prezentând câte
10 studii de caz, printre care se numără o serie de inovaţii realizate de mari
nume ale ştiinţei şi tehnicii româneşti precum Henry Coandă sau Iustin Capră.
Proiectul va fi expus în Pavilionul României din Grădinile Bienalei şi în faţa Noii Galerii a Institutului Român de Cultură şi Cercetare
Umanistică de la Veneţia. În 2020, România a fost reprezentată la Bienală de
proiectul Fading Borders, semnat de Irina Meliţă, Ştefan Simion,
Cristian-Andrei Bădescu, Ştefania Hîrleaţă şi Radu Tîrcă. Ediţia din acest an a
Bienalei de Arhitectură de la Veneţia se va desfăşura în perioada 20 mai – 26
noiembrie.

Institutul
Cultural Român a lansat un Apel la proiecte pentru promovarea culturii
româneşti în străinătate prin Programul Cantemir. Bugetul este de 2,4 milioane
de lei, iar suma maximă care poate fi alocată unui proiect este de 100.000 lei.
Finanțarea nerambursabilă va fi acordată pentru inițiative culturale din
domeniile arte vizuale și artele spectacolului. Evenimentele asociate proiectelor
finanțate trebuie să fie organizate exclusiv în afara României. Operatorii
culturali sunt invitați să depună solicitările de finanțare în perioada 20
februarie – 21 martie. Pentru a fi eligibil, un proiect cultural trebuie să se
desfășoare în intervalul 1 iunie – 15 octombrie, să se deruleze în parteneriat
cu cel puțin o organizație culturală din țara de desfășurare, să nu beneficieze
de alte surse de finanțare oferite de ICR
sau de cofinanțare din alte fonduri publice şi să se adreseze publicului
din străinătate. Programul Cantemir a mai fost derulat în perioada 2006 – 2012.
Detalii despre etapele de selecție, modalitatea de finanțare și termenele de
depunere a proiectelor se găsesc pe site-ul icr.ro.

Perioada de
vizitare a expoziției Berlin BANANA, a artistului Matei Branea, a
fost prelungită până pe 8 februarie, a anunţat reprezentanţa Institutului
Cultural Român din capitala Germaniei. În încheierea expoziției, graficianul,
autorul de benzi desenate şi realizatorul de filme de animaţie va invita
publicul berlinez la un eveniment special. Matei Branea va face o incursiune în
practica sa polivalentă, va vorbi despre traseul său din domeniile benzilor
desenate, ilustrației și lucrărilor video, dar și despre relația sa specială cu
Berlinul. De asemenea, va proiecta o serie de animații, precum Omulan, Planeta
Moldova, NexT IFF şi Sonoro. În încheiere, Branea va susţine un moment
performativ ce va servi ca preambul pentru un demers procesual de durată,
conceput alături de ICR Berlin. Performance-ul va fi documentat și transmis în
direct pe canalul de Facebook al reprezentanţei culturale.