Jurnal Românesc – 13.12.2022
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe
Cârciu, a efectuat o vizită de lucru în Serbia, în perioada 10 – 12 decembrie,
pentru a consolida legăturile cu asociațiile românești și a identifica soluții
la problemele specifice cu care comunitatea de români se confruntă în păstrarea
identității. Secretarul de stat s-a întâlnit cu episcopul Ieronim Sinaitul al
Episcopiei Dacia Felix, cu sediul la Vârșeț, a vizitat Școala Generală cu
predare în limba română Zarko Zrenjanin din Satu Nou şi sediul din
Pancevo al Casei de Presă și Editură Libertatea. Delegația
românească a participat apoi la întâlnirea cu reprezentanți ai Consiliului
Național al Minorității Române din Voivodina și Serbia de Est și ai mediului
asociativ și cultural din zonă. Avem programe de finanțare nerambursabilă
și granturi care pot întări realizarea proiectelor de aici, așteptăm un număr
mare de copii prin programul Taberelor ARC, să îsi cunoască țara și să își
consolideze legătura cu cei de acasă. (…) Continuați să vorbiți și să simțiți
românește, oriunde vă aflați în lume, le-a spus Cârciu celor prezenţi. În
finalul vizitei, şeful DRP a participat la o întâlnire cu cadre didactice ale
Universității Belgrad și Universității Novi Sad, unde catedrele de limba română
asigură cursuri pentru învățământ universitar și post universitar. Peste 30.000
de români trăiesc în Serbia, concentraţi în Provincia Autonomă Voivodina,
conform datelor oficiale. Lor li se adaugă, însă, câteva sute de mii de etnici
români care locuiesc în Valea Timocului, numiţi vlahi de statul sârb,
nerecunoscuţi drept minoritate românească, şi care nu beneficiază de drepturile
aferente, precum educaţie, cultură, presă şi biserică în limba maternă.
Sorin Iordan, 13.12.2022, 11:22
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe
Cârciu, a efectuat o vizită de lucru în Serbia, în perioada 10 – 12 decembrie,
pentru a consolida legăturile cu asociațiile românești și a identifica soluții
la problemele specifice cu care comunitatea de români se confruntă în păstrarea
identității. Secretarul de stat s-a întâlnit cu episcopul Ieronim Sinaitul al
Episcopiei Dacia Felix, cu sediul la Vârșeț, a vizitat Școala Generală cu
predare în limba română Zarko Zrenjanin din Satu Nou şi sediul din
Pancevo al Casei de Presă și Editură Libertatea. Delegația
românească a participat apoi la întâlnirea cu reprezentanți ai Consiliului
Național al Minorității Române din Voivodina și Serbia de Est și ai mediului
asociativ și cultural din zonă. Avem programe de finanțare nerambursabilă
și granturi care pot întări realizarea proiectelor de aici, așteptăm un număr
mare de copii prin programul Taberelor ARC, să îsi cunoască țara și să își
consolideze legătura cu cei de acasă. (…) Continuați să vorbiți și să simțiți
românește, oriunde vă aflați în lume, le-a spus Cârciu celor prezenţi. În
finalul vizitei, şeful DRP a participat la o întâlnire cu cadre didactice ale
Universității Belgrad și Universității Novi Sad, unde catedrele de limba română
asigură cursuri pentru învățământ universitar și post universitar. Peste 30.000
de români trăiesc în Serbia, concentraţi în Provincia Autonomă Voivodina,
conform datelor oficiale. Lor li se adaugă, însă, câteva sute de mii de etnici
români care locuiesc în Valea Timocului, numiţi vlahi de statul sârb,
nerecunoscuţi drept minoritate românească, şi care nu beneficiază de drepturile
aferente, precum educaţie, cultură, presă şi biserică în limba maternă.
Compania Naţională Poşta Română a inaugurat, la Chişinău, prima
subsidiară externă. Aceasta funcţionează în incinta clădirii International
Business Centre Skytower din capitala Republicii Moldova. Poşta Română a
trecut Prutul (…) Este o relaţie cu totul şi cu totul specială şi cred că se
încadrează în acest vis pe care îl avem împreună, al spaţiului digital
comun, a declarat ministrul român al Cercetării, Inovării şi
Digitalizării, Sebastian Burduja. Poşta Română arată că inaugurarea primei sale
subsidiare externe se înscrie în eforturile proiectului România – hub
logistic prin care operatorul poştal naţional intenţionează să sprijine
integrarea spaţiului geografic al Republicii Moldova în vederea dezvoltării
unui nod logistic important în zona Europei de Sud-Est. Totodată, prin prezenţa
pe piaţa din Republica Moldova, compania transmite că îşi propune creşterea
semnificativă a volumelor actuale şi frecvenţa rutelor poştale dintre cele două
state.
Lotul de juniori al României şi-a trecut în palmares o medalie de
argint şi cinci medalii de bronz la a 19-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale
de Ştiinţe, desfăşurată în perioada 2 – 12 decembrie, la Bogota în Columbia.
Ministerul Educaţiei informează că medalia de argint a fost obţinută de Ioana
Stănoiu, elevă la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, iar
medaliile de bronz au fost adjudecate de Natalia Raţ (Colegiul Naţional de
Informatică Tudor Vianu din Bucureşti), Vlad-Dorian Vulpe (Colegiul
Naţional Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu), Mario-Cristian Scurtu
(Colegiul Naţional Ecaterina Teodoroiu din Târgu Jiu), Vladimir
Nicolae (Colegiul Naţional George Coşbuc din Bucureşti) şi
Andrei-Casian Niculăesa de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu din
Botoşani. Lotul olimpic de juniori a fost coordonat şi însoţit de profesorii
Daniela Bogdan, de la Colegiul Naţional Sf. Sava din Bucureşti,
Victor Păunescu, de la Colegiul Naţional Octav Onicescu din
Bucureşti şi George-Alexandru Croitoru, de la Colegiul Naţional Mihai
Viteazul din Bucureşti. Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru
Juniori a avut trei probe: două teoretice individuale şi una practică – pe
echipe. La ediţia din acest an au participat circa 300 de concurenţi din 50 de
ţări.
Naista Dana Dragomir, cunoscută drept Regina naiului, a
interpretat Colindul Trei păstori în Concertul de Crăciun organizat
de Comisia Europeană la Stockholm. Artista a fost acompaniată de pianistul
suedez Mathias Hellberg şi de vocalistul Theodor Bagaian. Evenimentul a avut
loc în seara zilei de 12 decembrie la biserica Adolf Fredrik, situată în zona
centrală a capitalei suedeze. Concertul a avut loc în parteneriat cu ambasadele
a 22 de state membre ale Uniunii Europene, cărora li s-a alăturat ambasada
Ucrainei. Dana Dragomir este cotată drept cel mai bun artist instrumentalist din
Scandinavia, cu peste un milion de discuri vândute în Suedia şi cinci milioane
vândute în întreaga lume. Muzica sa combină stilurile pop, new age şi world
music. De-a lungul carierei a înregistrat 10 albume şi numeroase compilaţii şi
a susţinut numeroase recitaluri, inclusiv în prezenţa familiei regale a
Suediei.