Jurnal românesc – 23.09.2022

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat în Statele Unite ale Americii
pentru Adunarea Generală a ONU, s-a întâlnit cu membri ai comunităţii româneşti
de pe Coasta de Vest a SUA. Iohannis a afirmat că deşi România este într-o
situaţie extrem de complicată din cauza războiului dus de Rusia împotriva
Ucrainei, administraţia de la Bucureşti se implică, iar economia creşte.
Avem o situaţie care, pe de o parte, este plină de dificultăţi, pe de
altă parte, este plină de oportunităţi şi doar ingeniozitatea, inventivitatea
şi hărnicia românilor face ca în toate aceste crize să avem, totuşi,
surprinzător, o creştere economică şi, în mod nesurprinzător, această
inovativitate, ingeniozitate şi hărnicie face ca şi dumneavoastră să o duceţi
bine aici, le-a spus preşedintele românilor reuniţi la San Francisco. El
a subliniat importanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA şi a
apreciat faptul că românii stabiliţi pe continentul nord-american reprezintă o
punte extraordinar de importantă între cele două ţări. Comunitatea de români
din SUA este a cincea ca număr după italieni, spanioli, britanici şi germani.

Sorin Iordan, 23.09.2022, 11:22

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat în Statele Unite ale Americii
pentru Adunarea Generală a ONU, s-a întâlnit cu membri ai comunităţii româneşti
de pe Coasta de Vest a SUA. Iohannis a afirmat că deşi România este într-o
situaţie extrem de complicată din cauza războiului dus de Rusia împotriva
Ucrainei, administraţia de la Bucureşti se implică, iar economia creşte.
Avem o situaţie care, pe de o parte, este plină de dificultăţi, pe de
altă parte, este plină de oportunităţi şi doar ingeniozitatea, inventivitatea
şi hărnicia românilor face ca în toate aceste crize să avem, totuşi,
surprinzător, o creştere economică şi, în mod nesurprinzător, această
inovativitate, ingeniozitate şi hărnicie face ca şi dumneavoastră să o duceţi
bine aici, le-a spus preşedintele românilor reuniţi la San Francisco. El
a subliniat importanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA şi a
apreciat faptul că românii stabiliţi pe continentul nord-american reprezintă o
punte extraordinar de importantă între cele două ţări. Comunitatea de români
din SUA este a cincea ca număr după italieni, spanioli, britanici şi germani.

Românii stabiliţi în Statele Unite ale Americii pot sprijini
aderarea ţării noastre la Programul Visa Waiver la fel cum au făcut-o în cazul
integrării în NATO, a declarat ambasadorul României la Washington, Andrei
Muraru. Credem că Visa Waiver este un moment în care românii din SUA s-ar
putea aduna. (…) la sfârşitul anilor ’90, începutul anilor 2000, au trimis
peste 160.000 de scrisori Congresului american, prin care le-au spus
congresmanilor de ce este important ca România să fie parte a NATO. Credem că
ar putea să funcţioneze şi acum, a spus diplomatul. El a precizat că
reprezentanţii bisericilor româneşti vor să sprijine această iniţiativă şi că
îşi doreşte să îi implice şi pe antreprenorii, profesorii sau cercetătorii
români din SUA. Aceşti oameni ar putea deschide nişte uşi, ar putea să
influenţeze oameni care să sprijine România în acest demers, a spus Muraru.

Potrivit ambasadorului, comunitatea de români de pe Coasta de Vest dispune de
foarte multe resurse. Avem mulţi români care lucrează în companii de
tehnologii avansate, avem români care au fondat start-up-uri foarte bine
cotate, avem români miliardari, avem sute de ingineri care lucrează la Boeing,
avem foarte mulţi specialişti care lucrează la marile companii care sunt în
această zonă Silicon Valley şi avem şi profesori de tehnologii avansate, fie la
Stanford, fie la alte universităţi bine cotate a spus Muraru. El a
subliniat faptul că cea mai mare problemă pentru comunitatea românească este
pierderea limbii şi a precizat că Ambasada şi consulatele încearcă să susţină
şi să promoveze existenţa unei vieţi comunitare româneşti în SUA.

România este pregătită de 11 ani să intre în Schengen, a declarat
eurodeputatul Dan Nica, în plenul Parlamentului European. Se împlinesc 11
ani de când România a solicitat oficial aderarea la Spaţiul Schengen şi, încă
de atunci, România îndeplineşte toate criteriile tehnice de aderare. Sunt 11
ani în care România a aplicat şi a respectat toate prevederile acquis-ului
Schengen, controlând şi protejând graniţele externe ale Uniunii. Cu toate
acestea, fără niciun motiv obiectiv, Consiliul continuă să evite luarea unei
decizii. Acest lucru este cu atât mai sfidător în actualul context geopolitic
şi de securitate, a declarat europarlamentarul român.

O poziţie similară
a avut preşedintle Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si
Democraților din Legislativul European, Iratxe Garcia Perez. Să ţii
România şi Bulgaria să aştepte 11 ani la uşă, fără niciun motiv obiectiv, nu e
demn pentru imaginea Uniunii. (…) Răbdarea are o limită şi prietenii noştri
români, bulgari şi croaţi au aşteptat destul. Dorim ca Parlamentul European să
discute acest subiect şi ca Parlamentul European să pună presiune pe statele
membre pentru a debloca această situaţie injustă, a afirmat aceasta.
Delegaţiile României, Bulgariei şi Croaţiei au cerut o dezbatere şi un vot pentru
o rezoluţie în plenul Parlamentului European, privind aderarea celor trei state
la Spaţiul Schengen. Delegaţiile solicită introducerea acestui punct pe ordinea
de zi a plenarei europarlamentare programate în perioada 3-6 octombrie.

Peste 45 de universităţi internaţionale îşi vor prezenta programele
de licenţă, masterat şi doctorat în cadrul celei de-a 29-a ediţii a Târgului
Internaţional Universitar, care se va desfăşura în zilele de 1 şi 2 octombrie
la Sala Palatului din Bucureşti. La eveniment vor participa instituţii de
învăţământ aflate în top 300 mondial. Cei interesaţi vor avea ocazia să afle ce
program de studiu li se potriveşte şi să primească informaţii despre admitere,
burse şi surse de finanţare. De asemenea, participanţii vor putea discuta cu
studenţi români care au plecat la studii în străinătate pentru a afla cum este
viaţa de student internaţional. Cei care nu pot ajunge la evenimentul de la
Bucureşti pot participa la ediţiile programate pe 4 octombrie, la Cluj-Napoca,
şi pe 6 octombrie, la Iaşi. Detalii se găsesc pe site-ul iuf.ro.