Jurnal Românesc – 18.05.2022
Complexul Muzeal
Naţional Moldova din Iaşi organizează, la 19 mai, dezbaterea
Migraţia forţei de muncă şi familiile transnaţionale, în cadrul
proiectului expoziţional Lucruri care dor. Poveşti şi amintiri ale unor
familii transnaţionale, prezentat la Palatul Culturii din oraş. Invitaţii
vor analiza fenomenul migraţional în România din ultimii peste 30 ani şi
impactul acestuia asupra familiilor de români, din perspectivă socială,
emoţională, lingvistică şi identitară. Organizatorul transmite că migraţia
forţei de muncă creează noi modele ale familiei transnaţionale, care în ciuda
distanţelor geografice se străduieşte să menţină contactul între membri.
Începând cu anul 1989, fenomenul migraţional a cunoscut o dinamică accelerată
şi a influenţat semnificativ formarea şi soarta familiilor din România, lăsând
loc, pe termen lung, vulnerabilităţilor sociale şi emoţionale. În cadrul
dezbaterii se va discuta despre datele oficiale privind plecarea părinţilor la
muncă în străinătate şi felul în care sunt afectaţi copiii rămaşi acasă,
situaţia lor şcolară, vulnerabilităţile la care sunt expuşi copiii care provin
din familii în care cel puţin un părinte este plecat la muncă peste hotare şi
ce măsuri ar putea fi luate la nivel guvernamental pentru a răspunde nevoilor
familiilor afectate de fenomenul migraţiei. Potrivit Autorității Naționale
pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, în martie
2021, 76.551 de minori aveau cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate.
Din aceştia, 12.669 de copii aveau ambii părinţi plecaţi
peste hotare.
Sorin Iordan, 18.05.2022, 11:22
Complexul Muzeal
Naţional Moldova din Iaşi organizează, la 19 mai, dezbaterea
Migraţia forţei de muncă şi familiile transnaţionale, în cadrul
proiectului expoziţional Lucruri care dor. Poveşti şi amintiri ale unor
familii transnaţionale, prezentat la Palatul Culturii din oraş. Invitaţii
vor analiza fenomenul migraţional în România din ultimii peste 30 ani şi
impactul acestuia asupra familiilor de români, din perspectivă socială,
emoţională, lingvistică şi identitară. Organizatorul transmite că migraţia
forţei de muncă creează noi modele ale familiei transnaţionale, care în ciuda
distanţelor geografice se străduieşte să menţină contactul între membri.
Începând cu anul 1989, fenomenul migraţional a cunoscut o dinamică accelerată
şi a influenţat semnificativ formarea şi soarta familiilor din România, lăsând
loc, pe termen lung, vulnerabilităţilor sociale şi emoţionale. În cadrul
dezbaterii se va discuta despre datele oficiale privind plecarea părinţilor la
muncă în străinătate şi felul în care sunt afectaţi copiii rămaşi acasă,
situaţia lor şcolară, vulnerabilităţile la care sunt expuşi copiii care provin
din familii în care cel puţin un părinte este plecat la muncă peste hotare şi
ce măsuri ar putea fi luate la nivel guvernamental pentru a răspunde nevoilor
familiilor afectate de fenomenul migraţiei. Potrivit Autorității Naționale
pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, în martie
2021, 76.551 de minori aveau cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate.
Din aceştia, 12.669 de copii aveau ambii părinţi plecaţi
peste hotare.
10 cercetători
români din ţară şi din Marea Britanie vor participa la a 3-a ediţie a Romanian
Science Festival, care are loc în perioada 19-21 mai. Organizat de Fundaţia
Comunitară Timişoara, evenimentul îşi propune să sprijine educaţia alternativă
din România prin implicarea diasporei academice. În prima zi, Caravana
festivalului se va deplasa la Jimbolia, unde peste 150 de elevi din clasele a
7-a până în clasa a 12-a de la şcolile şi liceele din oraş şi satele din
împrejurimi vor avea ocazia să discute cu mentorii invitaţi despre disciplinele
STEM – ştiinţă, inginerie, tehnologie şi
matematică. În a doua zi de festival,
caravana va vizita liceele din Timişoara pentru a le da elevilor sfaturi de
carieră, iar în ziua a 3-a, la Grădinile Iulius din Timişoara, va fi organizat
un târg la care vor fi expuse peste 100 de experimente ştiinţifice şi la care
accesul este liber. De la lansare, în 2018, comunitatea mentorilor Romanian
Science Festival a ajuns la peste 100 de studenţi, cercetători şi profesionişti
români din diaspora care se implică, cu regularitate, în diferite activităţi,
precum târguri de ştiinţă, webinarii, vizite la clasele online şi concursuri.
Scurtmetrajul
Potemkiniștii regizat de Radu Jude va avea premiera mondială, la
25 mai, în cadrul celei de-a 75-a ediții a Festivalului Internațional de Film
de la Cannes, ce se desfăşoară în perioada 17-28 mai. Producția a fost
selectată în programul secțiunii paralele Quinzaine des Réalisateurs. Filmul
scris și regizat de Radu Jude pornește de la gestul de sfidare la adresa Rusiei
făcut în 1905 de marinarii de pe Crucișătorul Potemkin, care au primit azil
politic în România. Potemkiniștii este o comedie despre artă,
istorie, memorie și cinema, descrisă de criticul de film Andrei Gorzo ca
o schiță de Caragiale încrucișată cu un video-eseu de Mark
Rappaport. Pelicula este produsă de Ada Solomon şi îi are în rolurile principale
pe Alexandru Dabija și Cristina Drăghici. Radu Jude a mai fost prezent la
Cannes, tot în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs, în 2014, cu producţia
Trece și prin perete, recompensată cu mențiunea specială, dar și în
2013 cu scurtmetrajul O umbră de nor. Regizor şi scenarist, Radu
Jude este laureat al mai multor Festivaluri de profil. Anul trecut, filmul
Babardeală cu bucluc sau porno balamuc a fost recompensat cu Ursul
de Aur la Berlinală, iar în 2015, pelicula Aferim! i-a adus Ursul
de Argint pentru cea mai bună regie.
Expoziția
Metamorfoze, a artistei israeliene Suly Bornstein Wolff, este
deschisă până la 30 mai la reprezentanţa la Tel Aviv a Institutului Cultural
Român. Evenimentul de mixed media include lucrări de pictură, instalații din
sticlă și colaje inspirate de arta tradițională românească. ICR Tel Aviv
transmite că, în urmă cu patru ani, artista a vizitat Bucureștiul şi a ascultat
povești despre viața din România de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial
spuse de soacra sa, născută în satul maramureşan Berbești. Tot la ea a văzut
fețe de masă brodate și obiecte de decor tradiționale din sticlă, textile și
lemn. Din aceste obiecte tradiționale, Suly a preluat, în mod constant,
inspirație pentru lucrările sale de pictură și colaj, precum cele prezentate la
sediul ICR Tel Aviv.
