Jurnal românesc – 28.01.2022

România
este una dintre ţările care şi-au asumat propriul trecut şi s-au angajat să-i
păstreze vie memoria pentru generaţiile viitoare, să protejeze supravieţuitorii
Holocaustului şi să combată antisemitismul şi orice manifestări de intoleranţă
şi discriminare, a transmis Ministerul de Externe cu prilejul Zilei
Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Instituţia arată că
adoptarea recentă a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului,
xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi a
legislaţiei care introduce studiul istoriei evreilor şi al Holocaustului în
programa liceală şi instituirea premiului Constantin Karadja sunt
dovada acestor eforturi. Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, care a
participat la un eveniment organizat la Templul Coral din Bucureşti de către
Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, a adus un omagiu victimelor
Holocaustului şi a prezentat demersurile întreprinse de MAE pentru a combate
antisemitismul, negarea şi distorsionarea Holocaustului. Ziua Internaţională de
Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată anual, începând din 2005, la
27 ianuarie şi reprezintă momentul eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau
în 1945.

Sorin Iordan, 28.01.2022, 10:14

România
este una dintre ţările care şi-au asumat propriul trecut şi s-au angajat să-i
păstreze vie memoria pentru generaţiile viitoare, să protejeze supravieţuitorii
Holocaustului şi să combată antisemitismul şi orice manifestări de intoleranţă
şi discriminare, a transmis Ministerul de Externe cu prilejul Zilei
Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Instituţia arată că
adoptarea recentă a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului,
xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi a
legislaţiei care introduce studiul istoriei evreilor şi al Holocaustului în
programa liceală şi instituirea premiului Constantin Karadja sunt
dovada acestor eforturi. Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, care a
participat la un eveniment organizat la Templul Coral din Bucureşti de către
Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, a adus un omagiu victimelor
Holocaustului şi a prezentat demersurile întreprinse de MAE pentru a combate
antisemitismul, negarea şi distorsionarea Holocaustului. Ziua Internaţională de
Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată anual, începând din 2005, la
27 ianuarie şi reprezintă momentul eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau
în 1945.

Parlamentul de
la Bucureşti a ratificat Acordul dintre Guvernele României şi Republicii
Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și
titlurilor științifice, eliberate de instituțiile de învățământ din cele două
state. Documentul, semnat în noiembrie anul trecut, stabilește tipurile de acte
de studii, de la toate nivelurile de învățământ, care se recunosc reciproc – de
la actele de studii din învățământul general până la titlurile științifice.
Acordul include și reglementări pentru recunoașterea reciprocă a actelor de
studii obținute până la aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna.
Astfel, Acordul prevede recunoașterea și echivalarea actelor de studii,
eliberate după absolvirea unei instituții de învățământ general cu durata
studiilor de 10 sau 11 ani şi le oferă deținătorilor acestor documente acces
direct la învățământul superior din România. Tratatul mai stabilește prevederi
speciale ce reglementează recunoașterea reciprocă a diplomelor și certificatelor
obținute la absolvirea studiilor postuniversitare, a studiilor de specializare
postuniversitare și a cursurilor de perfecționare de nivel postuniversitar.
Acordul dintre Bucureşti şi Chişinău a fost încheiat pentru o perioadă de 5 ani
și va fi prelungit automat, pe perioade de câte un an.

Românii din
comunitățile istorice aflate în afara granițelor trebuie să aibă sentimentul că
ţara are grijă de ei şi acest sentiment ar trebui să vină dinspre Guvern,
dinspre Parlament, dinspre acele instituţii menite să-i guverneze pe români, a
declarat la Radio România președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.
Întrebat ce însemnătate poate avea ziua Unirii Principatelor Române pentru
românii care trăiesc în Transcarpatia sau pe Valea Timocului, academicianul a
arătat că atunci, în epocă, momentul a avut o importanţă şi pentru românii din
provinciile aflate sub dominaţii străine şi care nu s-au putut uni în 1859.
Chiar de la începutul domniei, Alexandru Ioan Cuza a acordat importanţă
acestor români, mai ales celor din Transilvania, deci mesajul actului e unul
îndreptat spre toţi românii, a spus Ioan-Aurel Pop. Academicianul consideră că
românii din ţările vecine trebuie să rămână credincioşi statelor în care
trăiesc, dar sentimentul etnic naţional, limba tradiţiile, obiceiurile şi
gândul la ceea ce s-a întâmplat în 1859 le poate conferi un sentiment de
stabilitate şi le poate da încredere în viitor. Ziua Unirii Ţării
Româneşti şi Moldovei, cunoscută drept Mica Unire, a fost sărbătorită la 24
ianuarie.

Comunitatea
Românilor din Serbia organizează un concurs online de istorie națională la care
pot participa elevii școlilor generale de naționalitate română din Serbia.
Competiţia, care se desfăşoară cu sprijinul Consiliului Naţional al Minorităţii
Naţionale Române din ţara vecină, a început la 24 ianuarie şi se va încheia la
15 februarie 2022, ora 19.00. Participanţii au la dispoziţie 15 minute pentru a
răspunde la 30 de întrebări. Fiecare răspuns corect valorează un punct. Dacă
doi participanți obţin același punctaj, departajarea se va face în funcţie de
timpul necesar completării formularului de concurs. În cazul în care există
participanți cu același punctaj şi același timp acordat răspunsurilor, va fi
desemnat câștigător acela care a început testul mai devreme. Premiile constau
în echipamente digitale performante. Înscrierea şi formularul de concurs se
găsesc la adresa concurs.in.rs.