Jurnal Românesc – 29.12.2021
Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, şi ambasadorul Israelului, David Saranga, au discutat despre intensificarea colaborării dintre cele două ţări în domeniul irigaţiilor şi al combaterii deşertificării, sectoare în care Israel are o vastă experienţă. Am alocat fondurile necesare, în bugetul pentru anul 2022, pentru accelerarea investiţiilor în infrastructura de irigaţii, precum şi în sistemul antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, obiective esenţiale pentru creşterea producţiei agricole, a declarat Chesnoiu. Diplomatul israelian şi-a manifestat disponibilitatea ca, în perioada următoare, să aibă loc schimburi de experienţă şi bune practici la nivel de experţi, prin organizarea unor seminarii on-line şi vizite de lucru în Israel şi în România. Un alt subiect abordat a vizat simplificarea procedurii de acreditare a unor abatoare kosher, pentru a creşte accesul pe piaţa din Israel a cărnii şi produselor agroalimentare provenite din fermele româneşti. România produce mai multă materie primă decât consumă şi consider că este necesară o strategie clară pentru procesare, astfel încât să exportăm mai multe produse finite, de calitate, şi mai puţină materie primă, a punctat ministrul român. În cadrul discuţiei s-a vorbit şi despre colaborarea în cercetarea agricolă şi despre atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii şi mediului rural.
Sorin Iordan, 29.12.2021, 11:22
Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, şi ambasadorul Israelului, David Saranga, au discutat despre intensificarea colaborării dintre cele două ţări în domeniul irigaţiilor şi al combaterii deşertificării, sectoare în care Israel are o vastă experienţă. Am alocat fondurile necesare, în bugetul pentru anul 2022, pentru accelerarea investiţiilor în infrastructura de irigaţii, precum şi în sistemul antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, obiective esenţiale pentru creşterea producţiei agricole, a declarat Chesnoiu. Diplomatul israelian şi-a manifestat disponibilitatea ca, în perioada următoare, să aibă loc schimburi de experienţă şi bune practici la nivel de experţi, prin organizarea unor seminarii on-line şi vizite de lucru în Israel şi în România. Un alt subiect abordat a vizat simplificarea procedurii de acreditare a unor abatoare kosher, pentru a creşte accesul pe piaţa din Israel a cărnii şi produselor agroalimentare provenite din fermele româneşti. România produce mai multă materie primă decât consumă şi consider că este necesară o strategie clară pentru procesare, astfel încât să exportăm mai multe produse finite, de calitate, şi mai puţină materie primă, a punctat ministrul român. În cadrul discuţiei s-a vorbit şi despre colaborarea în cercetarea agricolă şi despre atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii şi mediului rural.
66,6% dintre basarabeni susţin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, un procent cu 5% mai mic decât în iunie, potrivit unui sondaj de opinie realizat de iData. Aderarea la blocul NATO a cunoscut un trend similar. Dacă în iunie 33,4% dintre moldoveni susțineau acest deziderat, în decembrie doar 28,7% mai sunt de acord cu acest demers. În scădere este şi sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică, condusă de Rusia, care a atins cel mai jos nivel, de 32,5 procente. A crescut însă uşor susținerea refacerii URSS la 23,6%, dar și a recunoașterii regiunii transnistrene ca stat independent (22,4%). De asemenea, 39,4% dintre moldoveni ar susține ieșirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente, organizaţie din care fac parte fostele republici sovietice. Sentimentul unionist în stânga Prutului rămâne ridicat, în ciuda unei mici scăderi înregistrate în ultimele două luni. Astfel, 40,4% dintre cetățenii Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România. Sondajul iData a fost realizat în perioada 12-19 decembrie pe un eșantion reprezentativ de 1.021 de persoane şi are o marjă de eroare +/-3%.
Aproximativ 93.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi peste 23.700 mijloace de transport au trecut prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări la 28 decembrie, transmite Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Graniţa aeriană a fost tranzitată de aproximativ 37.000 de persoane, cea cu Ungaria, de aproape 25.100 de persoane, urmată de cea cu Moldova – aproximativ 14.400 de persoane şi cu Bulgaria – circa 10.000 de persoane. Poliţia de frontieră mai arată că au fost constatate 25 de fapte ilegale, săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini, şi au fost descoperite bunuri în valoare de aproape 153.200 de lei ce urmau să fie introduse ilegal în ţară. Totodată, în cazul a 12 cetăţeni străini nu s-a permis intrarea în România ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi de asemenea pentru 4 români a fost dispusă măsura interzicerii ieşirii din ţară din diferite motive legale.
O conferinţă cu participarea cercetătorilor Academiei Române şi din mediul universitar din ţară şi străinătate va fi organizată în toamna anului viitor de Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului din cadrul Academiei. Înfiinţat la începutul acestui an, Grupul reuneşte 14 cercetători de la Institutul de Istorie Nicolae Iorga din Bucureşti, Institutul de Istorie A.D. Xenopol din Iaşi, Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane Gheorghe Şincai din Târgu Mureş şi Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti. Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului activează în cadrul Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie a Academiei Române şi este coordonat de dr. Viorel Achim, cercetător principal la Institutul de Istorie Nicolae Iorga, specialist în minorităţi etnice în România secolelor 19 şi 20, în politica de populaţie din România anilo 1940-1944, în Holocaust şi în istoria romilor din România şi din sud-estul Europei. Scopul Grupului este de a stimula cercetarea în institutele Academiei Române, astfel încât acestea să devină un loc care să conteze în peisajul cercetării internaţionale cu privire la istoria antisemitismului şi la Holocaust.