Jurnal românesc – 06.12.2021

Numărul total de cetăţeni cu
drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 30 noiembrie a fost de
18.886.083, cu 21.689 mai mic decât la 31 octombrie, transmite Autoritatea
Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în
Registrul Electoral, 769.313 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi
erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept
de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în
Republica Moldova – 234.459, Germania – 108.880, Italia – 72.480, Statele Unite
ale Americii – 61.989, Spania – 48.669, Canada – 44.635, Israel – 42.854 şi
Ungaria – 27.085. Potrivit estimărilor, care au la bază date oficiale publicate
de institutele de statistică din ţări europene ce găzduiesc comunităţi
numeroase de români, diaspora românească din Europa numără peste 4 milioane de
oameni.

Sorin Iordan, 06.12.2021, 11:50

Numărul total de cetăţeni cu
drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 30 noiembrie a fost de
18.886.083, cu 21.689 mai mic decât la 31 octombrie, transmite Autoritatea
Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în
Registrul Electoral, 769.313 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi
erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept
de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în
Republica Moldova – 234.459, Germania – 108.880, Italia – 72.480, Statele Unite
ale Americii – 61.989, Spania – 48.669, Canada – 44.635, Israel – 42.854 şi
Ungaria – 27.085. Potrivit estimărilor, care au la bază date oficiale publicate
de institutele de statistică din ţări europene ce găzduiesc comunităţi
numeroase de români, diaspora românească din Europa numără peste 4 milioane de
oameni.

Franţa, Portugalia,
Mauritius şi Insulele Mariane de Nord au fost incluse de Comitetul Naţional
pentru Situaţii de Urgenţă pe lista roşie a ţărilor şi teritoriilor cu risc
epidemiologic ridicat. Din zona roşie în cea galbenă au intrat, în urma
scăderii incidenţei infectărilor, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord,
Republica Moldova, Mongolia şi Belize. Totodată, ca urmare a creşterii
numărului de îmbolnăviri, în zona galbenă au fost incluse Spania, Suedia,
Vietnam şi Brunei. Guam, Guyana, Suriname, Insulele Virgine ale Statelor Unite
şi Insulele Turks şi Caicos se află acum în zona verde. Noua listă a intrat în
vigoare la 5 decembrie. Din cauza apariţiei noii variante de coronavirus,
intitulată Omicron, Bucureştiul a decis că atât românii şi cât şi cetăţenii
europeni care vin din ţări din afara UE trebuie să prezinte un test PCR
efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea călătoriei. De asemenea, persoanele
nevaccinate sau care nu au trecut prin boală în ultimele şase luni, care
călătoresc din alte state membre ale UE aflate în zona roşie, sunt carantinate
timp de 10 zile chiar dacă prezintă un test PCR negativ. În
cazul în care aceste persoane nu prezintă un test PCR negativ, nu mai vechi de
72 de ore, vor intra în carantină timp de 14 zile.

Viceprim-ministrul
Kelemen Hunor a declarat că i-a solicitat ambasadorului Germaniei la Bucureşti,
Peer Gebauer, să sprijine aderarea României la Spaţiul Schengen şi încetarea
Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Liderul UDMR a argumentat că România a
îndeplinit toate condiţiile tehnice şi, prin urmare, din punct de vedere
economic, faptul că ţara noastră nu este membră Schengen este o pierdere
uriaşă. Totodată, acesta a punctat că amânarea aderării nu se justifică
nici din punct de vedere moral. I-am spus domnului ambasador că marea coaliţie
s-a angajat să pună în practică reformele incluse în programul de guvernare,
inclusiv protejarea minorităţilor naţionale, deci şi a drepturilor comunităţii
maghiare, a precizat Hunor. În prezent, există 26 de membri cu drepturi
depline ai spațiului Schengen, 22 de state membre ale UE şi Norvegia, Islanda,
Elveția și Liechtenstein, cu statut de asociat. Decizia de aderare a României
la acest spaţiu de liberă circulaţie poate fi luată doar cu unanimitatea
voturilor statelor membre.

Cartea
Populația Bucovinei și Basarabiei sub stăpâniri străine
(1774/1812-1918) de Constantin Ungureanu a fost lansată, pe 5 decembrie,
la Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți, în
Ucraina. Lucrarea conține o analiză complexă a populației în perioada când cele
două provincii se aflau sub stăpânirea Imperiilor Austro-Ungar și Rus. Agenţia
BucPress transmite că istoricul Constantin Ungureanu aduce în discuţie
procesele migraționiste, sporul natural și real al populației, colonizările,
evoluția numerică a diferitor etnii şi comunitățile etnice din cele două
provincii. Constantin
Ungureanu este doctor în istorie şi cercetător științific la Muzeul Bucovinei
din Suceava. Recent, Centrul Cultural Român din Cernăuţi a găzduit şi lansarea
volumului Călătorii identitare. Românii megieși de Mihai Nicolae,
lucrare dedicată românilor din vecinătatea României. Cartea constituie o
sinteză documentară care cuprinde comunitățile românești din Ținutul Herța,
Transnistria, regiunea Bugului din Ucraina, sudul Dunării și Voievodina din
Serbia. Autorul a anunţat că are în pregătire şi un al doilea volum, care-i va
include pe românii din Maramureșul din dreapta Tisei, Bucovina, Basarabia,
Valea Timocului și din Ungaria.