Jurnal românesc – 15.11.2021
Germania,
Elveţia, Polonia, Norvegia, Statele Unite ale Americii, Liechtenstein, Andorra,
Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Azerbaidjan şi Botswana au fost
incluse de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în lista roşie a
ţărilor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat. Din zona roşie în cea
galbenă au intrat, în urma scăderii incidenţei infectărilor, Belarus, Noua
Caledonie, Suriname şi Saint Vincent şi Grenadine. Totodată, ca urmare a
creşterii numărului de îmbolnăviri, în zona galbenă au fost incluse Finlanda,
Laos, Insulele Falkland şi Insulele Turks şi Caicos. Saint Lucia se află acum
în zona verde. Noua listă a intrat în vigoare la 14 noiembrie. Potrivit CNSU,
persoanele care vin din zona roşie intră în carantină dacă nu au fost vaccinate
sau nu au trecut prin boală. Pentru cei care sosesc din ţări aflate în zona
galbenă evitarea carantinei se poate face şi cu dovada unui test PCR, nu mai
vechi de 72 de ore. O persoană carantinată poate ieşi din izolare după 10 zile,
dacă face un test în a 8-a zi şi rezultatul este negativ.
Sorin Iordan, 15.11.2021, 12:00
Germania,
Elveţia, Polonia, Norvegia, Statele Unite ale Americii, Liechtenstein, Andorra,
Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Azerbaidjan şi Botswana au fost
incluse de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în lista roşie a
ţărilor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat. Din zona roşie în cea
galbenă au intrat, în urma scăderii incidenţei infectărilor, Belarus, Noua
Caledonie, Suriname şi Saint Vincent şi Grenadine. Totodată, ca urmare a
creşterii numărului de îmbolnăviri, în zona galbenă au fost incluse Finlanda,
Laos, Insulele Falkland şi Insulele Turks şi Caicos. Saint Lucia se află acum
în zona verde. Noua listă a intrat în vigoare la 14 noiembrie. Potrivit CNSU,
persoanele care vin din zona roşie intră în carantină dacă nu au fost vaccinate
sau nu au trecut prin boală. Pentru cei care sosesc din ţări aflate în zona
galbenă evitarea carantinei se poate face şi cu dovada unui test PCR, nu mai
vechi de 72 de ore. O persoană carantinată poate ieşi din izolare după 10 zile,
dacă face un test în a 8-a zi şi rezultatul este negativ.
Victor Chirilă
este noul ambasador al Republicii Moldova în România, după ce decretul privind
numirea sa a fost publicat la finele săptămâni trecute în Monitorul Oficial. În vârstă de 50 de ani, diplomatul are
studii de masterat în politici europene la Universitatea Edinburgh şi un
masterat în relații internaționale la Școala Naționala de Studii Politice și
Administrative din România. De asemenea, a obţinut licenţa istorie la Universitatea
Alexandru Ioan Cuza din Iași. Din decembrie 2020 şi până în prezent
deţine funcţia de director executiv al Asociaţiei pentru Politica Externă de la
Chişinău. În perioada decembrie 2016 – decembrie 2019 a fost preşedinte
al acestei Asociaţii, iar anterior a exercitat funcţia de consilier la Ambasada
Republicii Moldova la Washington. În 2015, a fost consultant al Băncii Mondiale
la Chișinău și expert internațional pe lângă Biroul de Reintegrare din cadrul
Guvernului Republicii Moldova pe problema transnistreană. Între 2011 şi 2012 a
fost șef de direcție în Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău şi
consilier pentru politica externă al prim-ministrului Republicii Moldova.
Victor Chirilă îl înlocuieşte pe Mihai Gribincea al cărui mandat s-a încheiat
în iulie 2020.
Ambasada
României în Spania oferă, săptămânal, începând din 10 noiembrie, asistență
personalizată și consultanță tuturor românilor care au nelămuriri în domeniul
muncii și securității sociale sau se confruntă cu diverse probleme din acest
domeniu. Serviciile sunt prestate în fiecare zi de miercuri, în intervalul orar
10.00 – 12.00 la sediul Secției Consulare a Ambasadei României din Madrid, de
atașatul pe probleme de muncă și sociale, Cristina Florea. Reprezentanţa
diplomatică transmite că a reluat astfel
demersurile care au fost întrerupte în 2020 din cauza pandemiei și îşi
propune să fie în continuare aproape de cetățenii români şi să vină în
întâmpinarea nevoilor acestora. Potrivit unui anunţ publicat pe reţeaua
Facebook, accesul în Secția consulară este permis în ordinea sosirii la sediu a
persoanelor care specifică faptul că doresc consultanță în domeniul muncii și
securității sociale.
Şase
lungmetraje, şapte documentare, şapte scurtmetraje şi două animații reprezintă
România la a 8-a ediţie a Festivalului de Film Românesc de la Seattle, care are
loc online în perioada 12-21 noiembrie. Intitulată Înapoi în Țara
Minunilor, această ediţie a manifestării este dedicată revenirii la
normalitate şi este însoțită de discuții virtuale cu actori și cineaști.
Lungmetrajele selectate sunt Neidentificat de Bogdan George Apetri,
Câmp de maci de Eugen Jebeleanu, Campania de Marian
Crișan, După 40 de zile de
Andrei Gruzsniczki, Mia își ratează răzbunarea de Bogdan
Theodor Olteanu şi Servitorii de Ivan Ostrochovský. Documentarele
prezentate sunt Spioni de ocazie de Oana Giurgiu, Sfinte
Părinte de Andrei Dăscălescu, România sălbatică de Dan Dinu
și Cosmin Dumitrache, Blană Bombă de Claudiu Mitcu, Ieșirea
trenurilor din gară şi Țara moartă de Radu Jude, şi
Waiting for August de Teodora Ana Mihai. Selecția de scurtmetraje
include 31 de ore de Claudiu Mitcu, Trecut de ora 8 de
Alex Pintică, The Pastor’s Women de Oana Țenter, Fragil
de Oana Mischie, Eu sunt Dorin, Salix Caprea şi
Chers Amis de Valeriu Andriuță, iar cele două animaţii sunt
Cântec de leagăn de Paul Mureșan şi Șoarecele B de
Ioachim Stroe. Toate filmele sunt disponibile spre vizionare pe platforma
Northwest Film Forum şi pot fi accesate până pe 21 noiembrie.
