Jurnal românesc – 13.10.2021
Persoanele nevaccinate care sosesc din România în Franţa trebuie să prezinte un test PCR sau antigen negativ pentru COVID-19, efectuat cu maximum 24 de ore înainte de plecare, un certificat care dovedeşte vaccinarea sau un document care să ateste trecerea prin boală cu cel puţin 11 zile şi maximum 6 luni anterior prezentării la frontieră. Copiii cu vârsta de până la 12 ani sunt exceptaţi de la această obligaţie. Ministerul român de Externe transmite că măsurile adoptate de autorităţile franceze au intrat în vigoare din 12 octombrie. Potrivit acestora, dovada inoculării este valabilă dacă au trecut cel puţin 7 zile de la a doua doză cu vaccinurile care se fac în doză dublă, 28 de zile de la doza pentru vaccinul în doză unică şi 7 zile de la doza efectuată în cazul persoanelor care au fost infectate cu SARS-CoV-2.
Sorin Iordan, 13.10.2021, 11:44
Persoanele nevaccinate care sosesc din România în Franţa trebuie să prezinte un test PCR sau antigen negativ pentru COVID-19, efectuat cu maximum 24 de ore înainte de plecare, un certificat care dovedeşte vaccinarea sau un document care să ateste trecerea prin boală cu cel puţin 11 zile şi maximum 6 luni anterior prezentării la frontieră. Copiii cu vârsta de până la 12 ani sunt exceptaţi de la această obligaţie. Ministerul român de Externe transmite că măsurile adoptate de autorităţile franceze au intrat în vigoare din 12 octombrie. Potrivit acestora, dovada inoculării este valabilă dacă au trecut cel puţin 7 zile de la a doua doză cu vaccinurile care se fac în doză dublă, 28 de zile de la doza pentru vaccinul în doză unică şi 7 zile de la doza efectuată în cazul persoanelor care au fost infectate cu SARS-CoV-2.
Parisul a precizat că sunt acceptate drept certificate doveditoare ale vaccinării, trecerii prin boală sau rezultatului negativ al unui test PCR sau antigen doar certificatele care conţin un cod QR şi care sunt redactate în limba statului în care au fost emise şi în limba engleză. MAE român atrage atenţia că toate persoanele, inclusiv copiii, care călătoresc în Franţa trebuie să prezinte companiei de transport sau la trecerea frontierei o declaraţie pe proprie răspundere prin care atestă că nu prezintă simptome specifice COVID-19 şi nu au cunoştinţă să fi fost contact al unui caz confirmat. Declaraţia poate fi descărcată de pe pagina de internet a Ministerului de Interne francez. Românii pot solicita asistenţă consulară la Ambasada ţării noastre la Paris şi la Consulatele Generale la Marsilia, Lyon şi Strasbourg ale căror date de contact se găsesc pe site-ul mae.ro şi pe paginile de Facebook ale reprezentanţelor diplomatice.
Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit cu ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova, Nicolae Popescu. Cei doi au salutat încheierea lucrărilor la gazoductul Iaşi – Chişinău şi au discutat despre perspectivele încheierii unui nou acord privind asistenţa nerambursabilă acordată Chişinăului, care să înlocuiască Acordul bilateral ieşit din vigoare în primăvara acestui an. Cei doi miniştri au mai analizat acordurile privind construcţia sau reabilitarea podurilor de peste Prut de la Galaţi – Giurgiuleşti şi Ungheni – Ungheni, au discutat despre eliminarea tarifelor de roaming dintre cele două state, despre sprijinul pentru reforma justiţiei şi despre aprofundarea cooperării cu Uniunea Europeană. „Ne dorim proiecte de infrastructură de care să beneficieze cetățenii Republicii Moldova și ai României”, a spus ministrul moldovean. La rândul său, Bogdan Aurescu, a confirmat că România va sprijini proiectele bilaterale de natură să producă rezultate concrete, cu impact pozitiv asupra populaţiei şi a reiterat susţinerea Bucureştiului pentru parcursul european al Republicii Moldova.
100.000 de români au accesat până acum platforma „Conferinţei privind viitorul Europei” pentru a-şi spune opinia în legătură cu temele puse în discuţie, a declarat şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac. „Marea întrebare pe care o adresează Conferinţa privind viitorul Europei este ce fel de Europă vă doriţi. Aici, pe această platformă, în propria limbă naţională, fiecare cetăţean european poate intra, poate alege una din temele gestionate de Comisia Europeană – Europa verde, Europa digitalizată, o economie mai aproape de cetăţean, promovarea felului european de a trăi şi aşa mai departe, dar puteţi adăuga şi propriile idei”, a explicat Chiriac. Aflată într-un turneu naţional în cele 24 de centre Europe Direct din România, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene spune că doreşte să încurajeze aceste instituţii să desfăşoare activităţi care să consolideze încrederea în proiectul european. Ea i-a invitat pe români să continue să acceseze platforma Conferinţei privind viitorul Europei. „Este practic vocea românească la nivelul Uniunii Europene”, a punctat aceasta.
Violonista Ioana Cristina Goicea și pianista Angela Drăghicescu susţin, pe 14 octombrie, concertul „Punți muzicale româno-spaniole” pe scena Academiei Regale de Arte Frumoase San Fernando din Madrid. Cele două artiste propun un program care explorează muzica din prima jumătate a secolului 20 şi pun în valoare legăturile muzicale dintre România, Spania şi Franţa. Evenimentul continuă seria concertelor „România în muzică”, un proiect inițiat de reprezentanţa Institutului Cultural Român în Spania şi Academia de Arte Frumoase San Fernando, cea mai veche instituție de profil din Spania.
