Jurnal românesc – 23.09.2021

Trei parlamentari ai USR-PLUS au depus în Legislativul dde la
Bucureşti o propunere de modificare a articolului 25 din Codul civil în sensul
eliminării certificatului medical prenupţial cerut la căsătorie. Iniţiatorii arată
că România a rămas singurul stat din Uniunea Europeană care mai cere asemenea
documente la căsătorie şi că, astfel, se va degreva activitatea consulatelor şi
se va debirocratiza procedura de căsătorie. Liderul grupului USR PLUS din
Senat, Radu Mihail, a declarat că pentru românii din diaspora obţinerea acestui
certificat este un chin şi că acest proiect le-a fost cerut chiar de românii
din comunităţile din străinătate. Un alt iniţiator, deputatul Simina Tulbure, a
spus că certificatul medical prenupţial include un test pentru sifilis,
introdus în SUA în anii ’30, în contextul izbucnirii unei epidemii, dar că în
prezent, deşi medicina a evoluat şi numărul cazurilor a scăzut vertiginos,
legislaţia naţională nu a fost modificată. La rândul său, deputatul Iulian
Lorincz a menţionat că eliminarea acestui certificat este o măsură dorită de
românii din străinătate. Eliminarea acestui certificat înseamnă uşurarea
semnificativă a procesului căsătoriei, în special pentru cei din diaspora care
pe lângă obţinere, mai trebuie să îl şi traducă şi să îl legalizeze, a
spus acesta. Iniţiatorii actului legislativ şi-au exprimat speranţa ca textul
modificării să fie trimis la comisiile competente cât mai rapid şi pentru a
putea fi adoptat până la sărbătorile din luna decembrie.

Sorin Iordan, 23.09.2021, 11:22

Trei parlamentari ai USR-PLUS au depus în Legislativul dde la
Bucureşti o propunere de modificare a articolului 25 din Codul civil în sensul
eliminării certificatului medical prenupţial cerut la căsătorie. Iniţiatorii arată
că România a rămas singurul stat din Uniunea Europeană care mai cere asemenea
documente la căsătorie şi că, astfel, se va degreva activitatea consulatelor şi
se va debirocratiza procedura de căsătorie. Liderul grupului USR PLUS din
Senat, Radu Mihail, a declarat că pentru românii din diaspora obţinerea acestui
certificat este un chin şi că acest proiect le-a fost cerut chiar de românii
din comunităţile din străinătate. Un alt iniţiator, deputatul Simina Tulbure, a
spus că certificatul medical prenupţial include un test pentru sifilis,
introdus în SUA în anii ’30, în contextul izbucnirii unei epidemii, dar că în
prezent, deşi medicina a evoluat şi numărul cazurilor a scăzut vertiginos,
legislaţia naţională nu a fost modificată. La rândul său, deputatul Iulian
Lorincz a menţionat că eliminarea acestui certificat este o măsură dorită de
românii din străinătate. Eliminarea acestui certificat înseamnă uşurarea
semnificativă a procesului căsătoriei, în special pentru cei din diaspora care
pe lângă obţinere, mai trebuie să îl şi traducă şi să îl legalizeze, a
spus acesta. Iniţiatorii actului legislativ şi-au exprimat speranţa ca textul
modificării să fie trimis la comisiile competente cât mai rapid şi pentru a
putea fi adoptat până la sărbătorile din luna decembrie.

Mai multe organizaţii sindicale ale transportatorilor aerieni din
Italia au anunţat organizarea unei greve naţionale pe 24 septembrie, anunţă
Ministerul român al Afacerilor Externe. Astfel, vor fi perturbate zborurile
efectuate pe rutele naţionale şi internaţionale, care au ca origine sau
destinaţie aeroporturile de pe teritoriul italian. În acest context,
administraţia italiană recomandă consultarea paginilor de internet ale
Ministerului Infrastructurii şi Transporturilor şi Autorităţii Aeronautice
Civile Italiene, precum şi site-urile oficiale ale aeroporturilor şi ale
companiilor aeriene. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la
numerele de telefon ale ambasadei ţării noastre la Roma ale cărei date de
contact se găsesc pe site-ul roma.mae.ro şi pe pagina de Facebook a
reprezentanţei diplomatice. Bucureştiul recomandă şi fololsirea aplicaţiei
Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii actualizate şi
sfaturi de călătorie.

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul
reţelei EURES România, 634 locuri de muncă pentru români în străinătate. Cele
mai multe se găsesc în Germania – 396, unde sunt căutaţi educatori, lucrători
în industria cărnii, vopsitori industriali, sudori, muncitori în construcţii,
şoferi şi lucrători în depozit. Spania caută 69 de cercetători ştiinţifici, iar
Italia 45 de lucrători în construcţii. Câte 41 de locuri de muncă sunt
disponibile în Norvegia şi Finlanda pentru medici, mecanici auto şi moto,
instalatori, zidari, lucrători în industria lemnului şi a cărnii şi operatori
utilaje. În Irlanda se caută 20 de dulgheri şi şoferi vehicule grele de
transport marfă, iar în Austria 11 ingineri maşini unelte şi lucrători în
producţie. Detalii precum şi oferta completă se găsesc pe site-ul Agenţiei
Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, anofm.ro, la secţiunea EURES. Cei
interesaţi se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă
din zona de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact le găsesc, de
asemenea, pe site-ul anofm.ro.

Directorul general al Teatrului Național Radu
Stanca din Sibiu și președinte al Festivalului Internațional de Teatru de
la Sibiu, Constantin Chiriac, a primit titlul de doctor honoris causa al
Academiei de Științe Economice din Republica Moldova. Distincţia i-a fost
acordată pentru contribuția constantă la dezvoltarea și promovarea culturii, a
artelor, a educației și a cercetării românești la nivel național și
internațional. Potrivit Senatul Academiei, acordarea titlului de doctor honoris
causa profesorului Constantin Chiriac nu este deloc întâmplătoare deoarece
acesta a fost un ambasador fidel al culturii românești şi a contribuit direct
la dezvoltarea publicului prin artă, dar și indirect la promovarea afacerilor
și atracțiilor turistice românești. Întâlnirea cu frații artiști de aici,
cu gânditorii, cu cei care sunt implicați în tot ceea ce înseamnă cercetarea și
educația din Basarabia m-a onorat și sunt convins că proiectele pe care le
gândim împreună vor prinde nu numai roade, dar vor da viață viitorului
Chișinăului și al României, al relațiilor culturale și economice între cele
două maluri de Prut, în dialog cu Europa, a declarat Constantin Chiriac.
Acesta a mai fost distins, în 2008, cu titlul de doctor honoris causa al
Universităţii Metropolitane din Leeds, în 2018 – cu doctor honoris causa al
Universității de Vest, Timișoara, și în 2020, cu titlurile de doctor honoris
causa al Universităţii Naționale de Arte George Enescu din Iași și
al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.