Jurnal românesc – 22.09.2021

Executivul comunitar arată că pune un accent deosebit pe educaţie, utilizarea limbilor minorităţilor, accesul la mass-media şi la servicii religioase în limbile minorităţilor, precum şi pe o reprezentare adecvată în administraţia publică. „Răspunsul Comisiei Europene la interpelarea mea este încurajator, dar nu suficient”, a declarat Eugen Tomac. Acesta a spus că, în calitate de membru al delegaţiei UE-Serbia, va solicita în mod constant să îi fie prezentat stadiul negocierilor la capitolul „Sistemul judiciar şi drepturile fundamentale”, precum şi evoluţia implementării planului de acţiune pentru exercitarea drepturilor minorităţilor naţionale. „Serbia trebuie să fie parte a UE, dar pentru asta este esenţial să aibă un comportament de stat european şi să acorde aceleaşi drepturi pe care şi ţara noastră le oferă minorităţii sârbe”, a punctat eurodeputatul.

Sorin Iordan, 22.09.2021, 11:40

Comisia Europeană monitorizează îndeaproape situaţia generală a statului de drept din Serbia în cadrul negocierilor de aderare la UE. Aceasta include tratamentul aplicat persoanelor aparţinând minorităţii româneşti şi tuturor celorlalte minorităţi naţionale care trăiesc în Serbia, a declarat comisarul european pentru Vecinătate şi Extindere, Oliver Varhelyi. „Serbia are obligaţia de a pune în aplicare atât cadrul său juridic privind drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor, cât şi planul de acţiune pentru exercitarea drepturilor minorităţilor naţionale, în toate elementele sale, ceea ce va contribui la implementarea efectivă şi uniformă pe întregul său teritoriu a recomandărilor Comitetului consultativ al Convenţiei-cadru a Consiliului Europei pentru protecţia minorităţilor naţionale”, se arată într-un răspuns pe care Comisia Europeană l-a trimis la o solicitare a eurodeputatului român Eugen Tomac.

Executivul comunitar arată că pune un accent deosebit pe educaţie, utilizarea limbilor minorităţilor, accesul la mass-media şi la servicii religioase în limbile minorităţilor, precum şi pe o reprezentare adecvată în administraţia publică. „Răspunsul Comisiei Europene la interpelarea mea este încurajator, dar nu suficient”, a declarat Eugen Tomac. Acesta a spus că, în calitate de membru al delegaţiei UE-Serbia, va solicita în mod constant să îi fie prezentat stadiul negocierilor la capitolul „Sistemul judiciar şi drepturile fundamentale”, precum şi evoluţia implementării planului de acţiune pentru exercitarea drepturilor minorităţilor naţionale. „Serbia trebuie să fie parte a UE, dar pentru asta este esenţial să aibă un comportament de stat european şi să acorde aceleaşi drepturi pe care şi ţara noastră le oferă minorităţii sârbe”, a punctat eurodeputatul.

Compania UiPath, prima societate românească listată la bursa din New York, își propune să construiască un important centru de talente În România, a anunţat pe Facebook ambasadorul ţării noastre în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru. DipICR lomatul a spus că a avut o întâlnire cu directorul şi co-fondatorul companiei Daniel Dines, cu care a discutat despre cum poate fi promovată mai bine România în SUA și ce se poate face pentru ca interesele românilor să fie mai bine apărate. „În fața succesului său uriaș, Daniel a rămas un om modest, bun și care inspiră imediat încredere pentru că e simplu și direct. El apără valori care au fost respinse ori uitate de mulţi, are curaj și crede în succesul României de mâine. Are un atașament profund față de țara în care generațiile familiei sale au trăit și trăiesc”, a afirmat ambasadorul. Acesta a arătat că o treime din angajaţii companiei UiPath sunt români, deși compania a devenit una globală. UiPath a fost fondată la Bucureşti de românii Daniel Dines şi Marius Tîrcă şi s-a specializat în dezvoltarea de roboţi software care automatizează procesele de lucru din companii. Potrivit dosarului de listare la Bursa din New York, UiPath este evaluată la 35 de miliarde de dolari şi are aproape 3.000 de angajaţi, dintre care 122 în New York, 727 în Bucureşti, iar restul în alte 38 de ţări în care compania îşi desfăşoară activitatea.

Reprezentanţa la New York a Institutului Cultural Român anunţă că sprijină participarea artistului Alex Mirutziu în cadrul proiectului UN/MUTE, o expoziție de grup cu lucrări colaborative realizate de 28 de artiști din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Expoziţia este deschisă la galeria Undercurrent până pe 21 noiembrie şi la galeria Forumului Cultural Austriac, până pe 7 ianuarie 2022. UN/MUTE este un proiect lansat în 2020 și derulat online, care le-a oferit artiștilor din mai multe țări europene și din New York ocazia de a comunica și de a lucra împreună în ciuda obstacolelor pandemiei. Alex Mirutziu a realizat o lucrare împreună cu artista new-yorkeză Sydney Shavers. Românul opereză prin intermediul practicii performance-ului, al instalațiilor, filmului şi textului. Proiectele sale au fost prezentate în cadrul unor evenimente prestigioase din Marea Britanie, Franţa, Italia, Elveţia, Suedia, Israel, Canada, Ungaria, Polonia, Estonia şi România.

Uniunea Scriitorilor din România și Asociația colegială a scriitorilor din Spania au semnat un acord de colaborare cu prilejul aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Spania. Demersul a avut loc în cadrul programului „Dialoguri literare hispano-române” organizat de reprezentanţa la Madrid a Institutului Cultural Român. La ceremonia de semnare, care a avut loc la sediul Institutului Cervantes din capitala spaniolă, a participat şi ambasadorul României la Madrid, Gabriela Dancău. Aceasta s-a declarat încrezătoare că „acest nou instrument de colaborare va crea o legătură mai puternică între cele două organizații de scriitori pentru a spori promovarea, difuzarea și vizibilitatea literaturii române în Spania.” Aniversarea a 140 de ani de relații diplomatice între România și Spania este marcată la Madrid de o serie de evenimente, între care şi expoziţia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, care reuneşte 835 de artefacte din colecţiile a 39 de muzee din România.