Jurnal Românesc – 10.09.2021

139 de cetăţeni
afgani dintre cei 156 care au fost evacuaţi din Afganistan de către celula de
criză instituită la Bucureşti au ajuns pe 9 septembrie în România şi au fost
întâmpinaţi de ministrul de Extrene, Bogdan Aurescu. Cetăţenii afgani evacuaţi
în acest grup sunt colaboratori ai forţelor armate române, studenţi cu burse în
România şi reprezentanţi ai altor categorii vulnerabile precum jurnalişti,
activişti pentru drepturile omului, magistraţi şi membrii de familie ai
acestora. Bogdan Aurescu a declarat că alţi 17 cetăţeni afgani care au fost
sprijiniţi de către autorităţile române să părăsească în siguranţă Afganistanul
şi care au primit asistenţă din partea României au optat să continue călătoria
prin alte mijloace către destinaţia lor finală, iar o parte dintre ei vor
ajunge în perioada următoare în România.

Sorin Iordan, 10.09.2021, 10:18

139 de cetăţeni
afgani dintre cei 156 care au fost evacuaţi din Afganistan de către celula de
criză instituită la Bucureşti au ajuns pe 9 septembrie în România şi au fost
întâmpinaţi de ministrul de Extrene, Bogdan Aurescu. Cetăţenii afgani evacuaţi
în acest grup sunt colaboratori ai forţelor armate române, studenţi cu burse în
România şi reprezentanţi ai altor categorii vulnerabile precum jurnalişti,
activişti pentru drepturile omului, magistraţi şi membrii de familie ai
acestora. Bogdan Aurescu a declarat că alţi 17 cetăţeni afgani care au fost
sprijiniţi de către autorităţile române să părăsească în siguranţă Afganistanul
şi care au primit asistenţă din partea României au optat să continue călătoria
prin alte mijloace către destinaţia lor finală, iar o parte dintre ei vor
ajunge în perioada următoare în România.

Le-am spus că autorităţile
române vor face tot ceea ce le stă în putinţă pentru a le oferi acestor
prieteni ai României greu încercaţi de soartă condiţii decente de trai şi şansa
de a o lua de la capăt, a afirmat şeful diplomaţiei române.

Cei 139 de
afgani vor intra în carantină, iar după încheierea formalităţilor, cererile lor
de protecţie internaţională vor fi preluate, vor fi cazaţi în centrul de azil
de la Galaţi şi înscrişi în programe de integrare. Chestorul general de poliţie
Bogdan Despescu a precizat că în România există şase centre de azil, care au în
total 750 de locuri ocupate în prezent în proporţie de 70%.

Bulgaria, Norvegia,
Lituania şi Slovenia au fost incluse de Comitetul Naţional pentru Situaţii de
Urgenţă în lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat pentru care se impune
intrarea în carantină la sosirea în România. Acestor state li se alătură
Bermuda, Sri Lanka şi Guernsey. Din zona roşie au intrat în cea galbenă, în
urma scăderii ratei de infectare cu noul coronavirus, Portugalia, Monaco,
Islanda, Libia, Liban, Tunisia, Mauritius, Bahamas şi Curaçao, iar din zona
verde au intrat în cea galbenă în urma creşterii incidenţei Germania, Croaţia,
Letonia, Grenada, Barbados, Insulele Virgine Britanice, Capul Verde, Montserrat
şi Bonaire, Saint Eustatius şi Saba. De asemenea,Emiratele Arabe Unite,
Gibraltar şi Honduras au fost incluse în zona verde.

Persoanele care călătoresc
dintr-o ţară inclusă în lista roşie nu intră în carantină dacă au certificat
digital ce atestă vaccinarea sau trecerea prin boală. Vor intra însă în
carantină cei cu certificat digital care atestă doar rezultatul negativ al unui
test PCR. Oamenii care vin dintr-o zonă galbenă sunt scutiţi de carantină dacă
sunt vaccinaţi sau au un test PCR negativ, nu mai vechi de 72 de ore. Scutiţi
de măsura carantinei sunt copiii sub 6 ani şi cei cu vârste între 6 şi 16 ani,
dacă au un test COVID negativ.

Un bust al
poetului Mihai Eminescu a fost dezvelit în Piaţa Bucureşti din capitala
Kazahstanului, Nur-Sultan. Reprezentanţii grupului parlamentar al Alianţei
pentru Unirea Românilor, George Simion, Ringo Dămureanu şi Claudiu Târziu, au
adresat un mesaj de susţinere tuturor celor prezenţi la ceremonie. Aceştia au
subliniat importanţa schimburilor culturale şi economice dintre cele două ţări,
dar şi eforturile pe care Societatea Culturală Română Dacia a
românilor din Kazahstan le face pentru păstrarea identităţii naţionale a
minorităţii româneşti din ţara asiatică. Parlamentarii români au anunţat că o
parte a operei lui Mihai Eminescu va fi tradusă în limba kazahă şi publicată în
Kazahstan. Totodată, aceştia au transmis că fac demersurile necesare
organizării unui congres al românilor din Kazahstan şi în vederea ridicării
unui monument în memoria victimelor deportărilor staliniste. În prezent, se
estimează că în Kazahstan trăiesc peste 20.000 de români, în mare parte urmaşi
ai celor deportaţi din Basarabia şi Bucovina de Nord.

O
serie de spectacole multimedia intitulate Dor – O amintire are loc
în diverse spații culturale din Porto, Lisabona și Braga. Turneul se desfășoară
până pe 18 septembrie şi este organizat de Asociația culturală OKNA din Porto,
cu sprijinul programului I-Portunus și al ICR Lisabona. Dor – O
amintire este un spectacol audiovizual live, cu muzică și imagini care
tratează sentimentul de dor prezent adesea în folclorul tradițional românesc și
portughez. Conceptul și punerea sa în scenă sunt rodul unei colaborări româno-portugheze,
între muzicienii Andreea Cristina Mircea, Hugo Caseira și Mauricio Brito și
artiștii vizuali Cristina Pop-Tiron, Gáspárik Márton și Rezi Ors Tamás.
Programul a început pe 9 septembrie la Porto şi va continua pe 11 septembrie la
Lisabona. Pe 16 septembrie spectacolul revine în Porto pentru ca seria să se
încheie pe 18 septembrie la Braga.