Jurnal Românesc – 02.09.2021

Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul
Electoral la data de 31 august a fost de 18.914.234, cu 999 mai mic decât la 31
iulie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători
români care figurează în Registrul Electoral, 749.875 aveau domiciliul sau
reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai
mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în
Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 232.192, în Germania -
106.681, Italia – 69.706, Statele Unite ale Americii – 61.115, Spania – 46.544,
Canada – 44.172, Israel – 41.307 şi Ungaria – 27.046. Potrivit estimărilor,
care au la bază date oficiale publicate de institutele de statistică din ţări
europene ce găzduiesc comunităţi numeroase de români, diaspora românească din
Europa numără peste 4 milioane de oameni.

Sorin Iordan, 02.09.2021, 11:22

Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul
Electoral la data de 31 august a fost de 18.914.234, cu 999 mai mic decât la 31
iulie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători
români care figurează în Registrul Electoral, 749.875 aveau domiciliul sau
reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai
mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în
Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 232.192, în Germania -
106.681, Italia – 69.706, Statele Unite ale Americii – 61.115, Spania – 46.544,
Canada – 44.172, Israel – 41.307 şi Ungaria – 27.046. Potrivit estimărilor,
care au la bază date oficiale publicate de institutele de statistică din ţări
europene ce găzduiesc comunităţi numeroase de români, diaspora românească din
Europa numără peste 4 milioane de oameni.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă dinn Senat, Titus
Corlăţean, a transmis un mesaj de apreciere faţă de diplomaţii români cu
prilejul Zilei Diplomaţiei Române marcată la 1 septembrie. Să adresăm
felicitări corpului diplomatic românesc, fără de care marile obiective de
politică externă şi legate de statutul european şi euroatlantic al României de
astăzi nu ar fi fost posibile, a spus Corlăţean. El a arătat că unii
diplomaţi cu părul mai încărunţit, alţii aflaţi deja la pensie
au dus nişte lupte pe care nu toţi le cunosc în perioade chiar mai
complicate. Senatoul a apreciat că eforturile diplomaţilor români ar
trebui susţinute mai consistentcu alocări bugetare anuale care să
asigure resursele necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite. E
bine să marcăm această zi, să-i felicităm pe diplomaţii României, pe consuli,
cei care, fără să fie perfecţi, au făcut lucruri foarte importante pentru
România şi să încercăm să-i ajutăm mai mult, a mai punctat Corlăţean.
Ziua Diplomaţiei Române este sărbătorită anual începând din 2005.

Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica
Moldova, Adrian Dupu, și-a exprimat speranța că în Parlamentul de la Chișinău
va fi identificat un consens politic pentru modificarea articolului 13 din
Constituţie, ce prevede că limba de stat din stânga Prutului este
moldovenească. Dupu, care s-.a aflat în Republica Moldova cu
prilejul ZIlei Limbii Române, sărbătorită la 31 august, consideră că prin
modificarea Legii Supreme s-ar restabili un adevăr istoric și ar fi corectată o
greșeală lingvistică. Am preferat să fiu la Chișinău de Ziua Limbii
Române, fiindcă această sărbătoare s-a născut la Chișinău, chiar dacă limba
română o vorbim peste tot. Sărbătoarea s-a născut în 1989 atunci când cetățenii
din stânga Prutului au avut curajul și puterea să ceară ceea ce li se cuvine,
și anume, să fie recunoscută limba română ca limbă oficială, să fie recunoscută
grafia latină, a declarat secretarul de stat într – un interviu
televizat. Curtea Constituțională de la Chișinău a stabilit încă din decembrie
2013 că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, în condiţiile în
care textul Declarației de Independență prevalează asupra textului Legii
Supreme. Constituția Republicii Moldova poate fi modificată doar cu voturile a
cel puțin 68 din cei 101 parlamentari.

România va fi reprezentată de designerul Radu Abraham la a 7-a
ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico, care
are loc în perioada 2-5 septembrie în orașul Logroño din Spania. Radu Abraham
prezintă în cadrul festivalului instalaţia No words conversation,
care, potrivit autorului, urmărește atât atingerea unei funcții fizice,
respectiv iluminatul, cât şi a uneia sociale, sub forma unei instalații care să
atragă și să invite publicul să intre în contact cu aceasta, și care de
asemenea să surprindă prin forma sa în raport cu funcția, generând astfel un
context propice dialogului. Lucrarea No words conversation este
amplasată în Plaza Muralla de Revellín, în fața Parlamentului regiunii La
Rioja, și va rămâne acolo ca un simbol ce reunește în sărbătoare locuitorii și vizitatorii
din Logroño, oraș vestit pentru multiculturalismul și diversitatea
comunităților sale etnice. Festivalul Internațional de Arhitectură și Design
Concéntrico are loc din 2015 și propune abordarea unor perspective diferite
asupra problemelor urbane. La ediția din acest an participă 18 arhitecţi și
studiouri de arhitectură din Germania, Mexic, Italia, Franța, Finlanda,
România, Ungaria, Polonia, Cehia, Spania, SUA și Portugalia. Participarea
României este susţinută de Institutul Cultural Român de la Madrid şi de Uniunea
Arhitecților din România.