Jurnal Românesc – 19.07.2021
Românii care vor
să intre în Malta vor trebui să completeze formularul naţional maltez de
localizare a pasagerului, formularul referitor la starea sănătăţii şi să
prezinte dovada efectuării vaccinului împotriva COVID-19 sau rezultatul negativ
al unui test PCR, nu mai vechi de 72 de ore. Ministerul român de Externe arată
că autorităţile malteze clasifică statele în funcţie de gradul de răspândire a
SARS-CoV-2, în zona roşie, respectiv zona roşu-închis, iar România este inclusă
în zona roşie. Efectuarea inoculării poate fi atestată prin prezentarea
certificatului de vaccinare eliberat de autorităţile sanitare malteze, a
certificatului digital european COVID, a certificatului de vaccinare emis de
către Autoritatea Naţională de Sănătate din Marea Britanie sau a celor emise de
Autorităţile Sanitare din Turcia şi Dubai.
Sorin Iordan, 19.07.2021, 11:22
Românii care vor
să intre în Malta vor trebui să completeze formularul naţional maltez de
localizare a pasagerului, formularul referitor la starea sănătăţii şi să
prezinte dovada efectuării vaccinului împotriva COVID-19 sau rezultatul negativ
al unui test PCR, nu mai vechi de 72 de ore. Ministerul român de Externe arată
că autorităţile malteze clasifică statele în funcţie de gradul de răspândire a
SARS-CoV-2, în zona roşie, respectiv zona roşu-închis, iar România este inclusă
în zona roşie. Efectuarea inoculării poate fi atestată prin prezentarea
certificatului de vaccinare eliberat de autorităţile sanitare malteze, a
certificatului digital european COVID, a certificatului de vaccinare emis de
către Autoritatea Naţională de Sănătate din Marea Britanie sau a celor emise de
Autorităţile Sanitare din Turcia şi Dubai.
Persoanele care nu pot fi vaccinate
din motive de sănătate, femeile însărcinate, copiii cu vârsta cuprinsă între 5
şi 11 ani şi cetăţenii maltezi sau străini cu rezidenţa în Malta nu au
obligaţia de a prezenta un certificat de vaccinare la graniţă, însă trebuie să
prezinte un test PCR cu rezultat negativ efectuat cu maximum 72 ore anterior
sosirii. MAE român atrage atenţia că autorităţile malteze pot dispune testarea
obligatorie a celor care sosesc în ţară, dacă provin dintr-o zonă considerată
cu risc ridicat, iar în acest caz cheltuielile de testare sunt suportate de
persoana în cauză.
Ambasada Spaniei
la Bucureşti a transmis că, în ciuda creşterii incidenţei cumulate a COVID-19
în această ţară în ultimele zile, Spania rămâne o destinaţie turistică
sigură. Reprezentanţa diplomatică arată că, deşi numărul de
infectări a crescut, acest lucru nu s-a reflectat şi în numărul total de
pacienţi spitalizaţi, iar rata deceselor în ultimele 14 zile raportată la un
milion de locuitori este mai mică decât în Franţa, Italia, Germania, Austria,
Irlanda, Grecia sau Croaţia, care raportează mai puţine infecţii la 100.000 de
locuitori. Ambasada menţionează că peste 42% din populaţia Spaniei este complet
vaccinată şi că 57% dintre locuitori au cel puţin o doză inoculată.
Spania conduce în clasamentul populaţiei adulte vaccinate cu ciclu
complet, poziţionându-se înaintea Germaniei, Franţei, Italiei şi Poloniei,
precizează ambasada. Instituţia mai arată că în unităţile turistice,
comerciale, de agrement şi restaurante continuă să se aplice măsuri de control
sanitar în ceea ce priveşte capacitatea, distanţarea fizică şi utilizarea unei
măşti în spaţii interioare şi subliniază că deplasarea în Spania, cu
respectarea regulilor sanitare, este sigură. Poziţia ambasadei vine după ce
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a inclus Spania în zona roşie a
listei ţărilor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat.
Europarlamentarul
român Eugen Tomac a declarat că va solicita efectuarea, în cel mai scurt timp,
a unei vizite oficiale de lucru a unei delegaţii a Parlamentului European atât
la Belgrad, cât şi în Valea Timocului, pentru a evalua situaţia drepturilor
minorităţilor din Serbia. În urma unei vizite pe care a efectuat-o pe 17 iulie
în Serbia, acesta şi-a exprimat ferma convingere că este absolut necesar să
readucă în atenţia oficialilor europeni situaţia românilor din ţara vecină.
Le voi explica colegilor din Parlamentul European de la Bruxelles, dar
şi, oficial, Comisiei Europene, de ce negocierile în relaţia cu Belgradul
trebuie tratate cu mult mai multă seriozitate în ceea ce priveşte drepturile
minorităţilor naţionale. (…) Această problematică nu mai poate fi tratată
doar ca o chestiune sensibilă. Pentru rezultate concrete, este nevoie de
acţiune imediată şi hotărâtă, a afirmat europarlamentarul.
În urmă cu
aproape 10 ani, când liderii europeni trebuiau să decidă dacă Serbia avea să
devină candidat la aderarea la UE, România a condiţionat parcursul european al
statului vecin de semnarea unui protocol bilateral privind protecţia
minorităţilor naţionale. Prevederile acestuia nu au fost, însă, respectate.
Consider, fără îndoială, că Serbia trebuie să devină stat membru al UE şi
este necesar să o susţinem în acest proces. În acelaşi timp, Belgradul are
obligaţia să creeze toate condiţiile necesare pentru ca fiecare minoritate
naţională să se simtă protejată şi respectată, a punctat eurodeputatul
român. Aproape 300.000 de români, numiţi vlahi de către administraţia sârbă,
trăiesc în Valea Timocului fără acces la educație, presă, cultură sau serviciu
religios în limba maternă.
Ansamblul
etnofolcloric Țărăncuța din Marșinți, în regiunea ucraineană
Cernăuţi, a aniversat 10 de ani de la fondare printr-un concert organizat în
sala Casei de Cultură din orașul Noua Suliță. Agenţia BucPress transmite că
ansamblul condus de Aurelia Bordian a primit felicitări atât din partea
reprezentanţilor mediului asociativ şi ai comunităţii româneşti din regiune,
cât şi din partea consulului general al României la Cernăuți, Irina
Loredana-Stănculescu. Potrivit jurnaliştilor cernăuţeni, Ansamblul
Țărăncuța s-a afirmat, de-a lungul anilor, prin portul naţional şi
prin cântecele bătrânești, ca o veritabilă instituție de valorificare și
promovare a tradițiilor naționale.