Jurnal românesc – 28.06.2021

Românii din Marea Britanie mai pot până pe 30 iunie să se înscrie pentru a obţine unul din cele două statute de rezident în Regatul Unit. Până la 31 martie, peste 850.000 dintre aceştia au obţinut deja statul de rezident permanent sau temporar în cadrul procedurii EU Settlement Scheme, destinată cetăţenilor europeni. Românii se clasează astfel pe poziţia a doua într-un top trei condus de polonezi, cu peste 930.000, şi încheiat de italieni cu aproape 480.000. Deşi guvernul britanic a anunţat recent că nu va prelungi termenul pentru solicitarea rezidenţei dincolo de 30 iunie, Ministerul de Interne de la Londra a arătat că există şi excepţii. Este vorba despre persoanele cu probleme de sănătate şi cele eligibile pentru obţinerea unui statut de rezident, dar care nu l-au solicitat încă. Oamenii identificaţi că se încadrează în această ultimă situaţie vor primi notificări să solicite un statut de rezident în cel mult 28 de zile. Alte categorii de cetăţeni europeni care, dacă au motive întemeiate, vor putea cere statutul de rezident şi după 30 iunie sunt copiii ai căror părinţi nu au reuşit să formuleze cererea sau cei a căror situaţie medicală nu le-a permis să se încadreze în termen. Londra a precizat că europenii care la data de 30 iunie nu au primit încă un răspuns la solicitarea de obţinere a rezidenţei îşi vor păstra drepturile în Regatul Unit până la primirea unei confirmări. Aproximativ 5,6 milioane de cereri pentru obţinerea unui statut de rezident în UK au fost depuse de cetăţenii europeni până la sfârşitul lunii mai, iar din acestea 4,6 milioane au fost soluţionate pozitiv.

Sorin Iordan, 28.06.2021, 12:03

Românii din Marea Britanie mai pot până pe 30 iunie să se înscrie pentru a obţine unul din cele două statute de rezident în Regatul Unit. Până la 31 martie, peste 850.000 dintre aceştia au obţinut deja statul de rezident permanent sau temporar în cadrul procedurii EU Settlement Scheme, destinată cetăţenilor europeni. Românii se clasează astfel pe poziţia a doua într-un top trei condus de polonezi, cu peste 930.000, şi încheiat de italieni cu aproape 480.000. Deşi guvernul britanic a anunţat recent că nu va prelungi termenul pentru solicitarea rezidenţei dincolo de 30 iunie, Ministerul de Interne de la Londra a arătat că există şi excepţii. Este vorba despre persoanele cu probleme de sănătate şi cele eligibile pentru obţinerea unui statut de rezident, dar care nu l-au solicitat încă. Oamenii identificaţi că se încadrează în această ultimă situaţie vor primi notificări să solicite un statut de rezident în cel mult 28 de zile. Alte categorii de cetăţeni europeni care, dacă au motive întemeiate, vor putea cere statutul de rezident şi după 30 iunie sunt copiii ai căror părinţi nu au reuşit să formuleze cererea sau cei a căror situaţie medicală nu le-a permis să se încadreze în termen. Londra a precizat că europenii care la data de 30 iunie nu au primit încă un răspuns la solicitarea de obţinere a rezidenţei îşi vor păstra drepturile în Regatul Unit până la primirea unei confirmări. Aproximativ 5,6 milioane de cereri pentru obţinerea unui statut de rezident în UK au fost depuse de cetăţenii europeni până la sfârşitul lunii mai, iar din acestea 4,6 milioane au fost soluţionate pozitiv.

O nouă reuniune din cadrul campaniei Dialog cu diaspora pe teme consulare – 2021, iniţiată de ministerul de Externe, s-a desfăşurat, în format hibrid, cu membrii comunităţii şi mediului asociativ românesc din Austria. La întâlnire au participat atât reprezentanţii misiunii diplomatice la Viena şi cei din Centrala MAE, care au prezentat situaţia comunităţii româneşti, precum şi modificările legislaţiei privind protecţia lucrătorilor în străinătate. În cadrul discuţiile, s-a pus accentul pe necesitatea unei mai bune informări a românilor din Austria, precum şi pe demersurile logistice recente legate de operaţionalizarea Consulatului General al României la Salzburg. Reprezentanţii mediului asociativ românesc prezenţi fizic şi online la reuniune au semnalat o serie de aspecte privind prestarea serviciilor consulare prin intermediul platformei econsulat.ro, organizarea de consulate itinerante şi situaţia lucrătorilor sezonieri. De asemenea, cu ocazia deplasării în Austria, delegaţia MAE a avut şi o rundă de consultări cu partea austriacă în legătură cu managementul situaţiilor de criză, gestionarea pandemiei, repatrierea cetăţenilor din zone îndepărtate şi alte aspecte privind cooperarea consulară bilaterală. Programul Dialog cu diaspora pe teme consulare a început în 2015 şi le oferă românilor din străinătate posibilitatea de a prezenta problemele pe care le întâmpină, cu scopul de a identifica rapid soluţii. Anul acesta au mai fost organizate întâlniri cu românii din Germania, Marea Britanie şi Cipru.

La 28 iunie se împlinesc 81 de ani de la ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. În 1940, trupele sovietice au ocupat Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, regiuni care aparţineau statului român la acea vreme. Radio Chişinău transmite că anexarea Basarabiei a dus la instaurarea unui regim totalitar comunist, străin de identitatea și ființa românească a basarabenilor, regim care a însemnat colectivizare forțată, schimbarea alfabetului, represiuni politice şi deportări. Zeci de mii de oameni au fost deportaţi în Kazahstan şi Siberia, mulţi dintre aceştia găsindu-şi sfârşitul pe drum sau în lagărele URSS. Istoricul Ion Varta, citat de Radio Chişinău, a spus că sub regimul sovietic instaurat forţat în stânga Prutului circa 400.000 de oameni au fost victime ale foametei organizate, 626.000 de persoane au fost duse la munci forțate şi între 120.000 şi 130.000 de oameni au fost deportaţi.A fost un genocid în toată legea, a conchis istoricul.

Al 3-lea sezon al programului Istoria României într-un obiect, iniţiat de reprezentanţa la New York a Institutului Cultural Român, continuă, începând din 28 iunie, cu trei episoade realizate în colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba-Iulia. Primul episod este dedicat Grupului statuar Liber Pater cu Pan şi panteră, o piesă descoperită în sanctuarul zeului vinului de la Apulum. A doua parte are în prim plan Sala Unirii şi Declaraţia lui Vasile Goldiş, iar seria se va încheia cu un material despre Aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza. Proiectul Istoria României într-un obiect vine în completarea altor programe realizate, începând din 4 mai 2020, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, cu Muzeul de Istorie a Moldovei din Cadrul Complexului Muzeal Naţional Moldova din Iaşi, cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Naţional al Banatului. În total, au fost prezentate 30 de artefacte şi obiecte, care acoperă cele mai diverse perioade şi zone istorice ale României. Obiectele şi vestigiile sunt prezentate pe site-ul ICR New York şi pe conturile de YouTube, Facebook şi Instagram.